Restituirea supraaccizei, misiune imposibilă pentru Finanţe

Nici în 2015, Ministerul Finanţelor nu a reuşi să ramburseze transportatorilor sumele cuvenite din schema de restituire a supraaccizei la carburanţi. Mai mult, deşi teoretic, bugetul alocat ar fi suficient, practic, banii necesari nu există.



carburanti-floteauto

Programul de restituire al supraaccizei pentru motorinei a devenit unul dintre cele mai bune exemple ale modului în care statul român reuşeşte cu succes să-şi bată joc de contribuabili. Taxa, de 7 eurocenţi/litru, a fost introdusă de Guvernul Ponta în aprilie 2014, urmând ca din sumele colectate să fie finanţate investiţiile în infrastructură. Nu mai intrăm în amănuntele privind eşecul iniţiativei, însă trebuie să precizăm că din fondurile astfel adunate, transportatorilor ar fi trebuit să li se returneze 4 eurocenţi/litru, conform unei scheme de ajutor de stat, valabilă între 15 aprilie 2014 – 31 martie 2019. Dar aşa cum banii obţinuţi din supraaciză au fost pierduţi prin buzunarele găurite ale Guvernului, tot aşa şi sumele destinate restituirilor nu au mai ajuns aproape niciodată la transportatori.

carburanti-floteautoReprezentanţii acestora semnalează că, anul trecut, Ministerul Finanţelor nu a reuşit să returneze companiilor de profil decât 2,5% din bugetul alocat schemei de restituire, deşi cererile acestora fuseseră aprobate de instituţia responsabilă, Autoritatea Rutieră Naţională. Practic, în perioada ianuarie – decembrie 2015, au fost date înapoi numai 15,52 milioane lei (3,43 milioane euro), sumă aferentă unui număr de 615 cereri.

Nici în 2014, situaţia nu a fost diferită. Din bugetul estimat de 40 milioane lei (8,44 milioane euro), doar în luna decembrie au fost făcute plăţi, când au fost onorate… 7 cereri de rambursare, în valoare totală de 180.844 lei (40.000 euro), adică 0,45% din total.

Această situaţie dovedeşte, în opinia transportatorilor, că facilitate este nefuncţională şi că supraacciza la combustibili ar fi trebuit eliminată începând cu 1 ianuarie 2016, aşa cum prevedea iniţial Codul Fiscal.

De altfel, toţi transportatorii rutieri români care operează curse internaţionale alimentează în afara ţării, iar cei din zonele de frontieră, chiar dacă nu fac transport internaţional, preferă să cumpere combustibil dincolo graniţă. În acelaşi timp, cărăuşii străini în tranzit au renunţat complet la alimentările cu carburant în România.

De la vorbă la faptă

Dincolo de faptul că nu-şi primesc banii, transportatori sunt îngrijoraţi şi de modul în care Ministerul Finanţelor induce în eroare publicul. Anunţă că bugetul pentru 2015 s-a ridicat la 626,5 milioane de lei (140,8 milioane de euro), dar trimestrial, îl revizuieşte pe ascuns, alocând sume mult mai mici din care urmează să facă plăţile. Aceasta este şi explicaţia faptului că la toate solicitările privind restituirile, Finanţele răspund invariabil: “A fost epuizat bugetul”.

radu-dinescu-untrr-floteautoÎn condiţiile în care plăţile din 2015 s-au ridicat la 2,478% din total bugetului alocat, întrebarea firească este: Cât reprezintă în realitate bugetul disponibil? Exact 2,478%? De ce se alocă un buget uriaş, din care nu este disponibilă nici a 40-a parte? Pentru ca Ministerul Finanţelor să facă ”venit din acciză” la final de an exact suma alocată pentru restituiri, dar neplatită?”, se tot întreabă fără să primească însă şi un răspuns acceptabil Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).

Birocraţia a ajuns în Paradis

Iar ca bătaia de joc să fie completă, o serie de companii de transport au fost obligate să facă de câte două ori şi cereri de aprobare la ARR şi solicitări de rambursare la Finanţe. Din păcate, nu s-au ales decât cu experienţă în …birocraţie. Fondurile cuvenite nu au ajuns în conturile lor nici până astăzi, adică în martie 2016.

„Surpriza majoră constă în faptul că Ministerul a declarat epuizat bugetul pe trimestrul IV şi a returnat la ARR cererile aflate deja în aşteptarea plăţilor. Autoritatea le-a aprobat din nou în trimestrul 1 din 2016 şi le-a trimis la Ministerul Finanţelor. Acum Ministerul Finanţelor are din nou bugetul disponibil epuizat!?”, arată Radu Dinescu.

bani-lei-floteautAcesta este de părere că autorităţile ar trebui să se joace mai puţin cu formulările şi cu operatorii economici, iar interesul ar trebui să fie unul singur: cu cât firmele din România sunt sprijinite pentru a deveni mai puternice, cu atât mai puternic este şi statul român.

Pentru anul 2016 bugetul estimat este 643,2 milioane lei. Cum transportatorii nu mai cred că aceşti bani vor ajunge vreodată în conturile lor, solicită Minsiterului Finanţelor să facă public bugetul disponibil în mod real, astfel încât să nu mai existe două bugete pentru restituirea supra-accizei, cel alocat şi cel disponibil.

“Toată lumea are alocat tot ceea ce trebuie, însă de la alocare la distribuirea corectă şi la timp este cale lungă. UNTRR solicită Guvernului şi Parlamentului să realizeze demersuri pentru publicarea bugetului disponibil în fiecare trimestru pentru efectuarea de rambursări de Ministerul Finanţelor. În acest fel firmele de transport îşi vor lua deciziile corespunzătoare referitoare la continuarea depunerii de solicitări de rambursare a supra-accizei la motorină sau nu”, a completat Radu Dinescu.

Cum ia statul bani în plus

Până acum doi ani, cursul de schimb leu/euro pentru stabilirea valorii accizelor în anul următor era cel anunţat de Banca Centrală Europeană (BCE) la data de 1 octombrie. Precizăm că ratele de referinţă ale BCE pot fi diferite de cele anunţate de Banca Naţională a României, întrucât sunt bazate pe o procedură zilnică de consultare atât între băncile centrale din Europa, cât şi la nivel global. Cînd în 2013 trebuia stabilit cursul de schimb destinat accizelor din 2014, BCE a aunţat, la 1 octombrie, un curs de 4,4485 lei/ euro, mai redus cu 1,6% faţă de rata de schimb de 4,5223 lei/euro utilizată în acel an. Firesc, accizele ar fi trebuit să scadă. Guvernul Ponta, primind aprobarea FMI, “a inventat” un sistem de calcul prin care putea alege rata de schimb cea mai mare dintre cele comunicate de BCE în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din ultimii doi ani, rată pe care o indexa cu rata anuală a inflaţiei calculată pentru luna septembrie a anului anterior celei de aplicare, anunţată de Institutul Naţional de Statistică până în data de 15 octombrie. Astfel, accizele pentru 2014 au fost calculate pe baza cursului de schimb din 1 octombrie 2012, indexat cu inflaţia de 4,77%, adică de 4,7380 lei/euro.

bani-euro-floteautoPentru 2015, povestea s-a repetat, când BCE a anunţat, la 1 octombrie, un curs de referinţă şi mai mic, de 4,4093 lei/euro. În acel moment, Guvernul nu a mai ţinut cont nici de Codul Fiscal, nici de propriul sistem de calcul care îl avantajase în anul anterior şi a decis că acciza va fi calculată la acelaşi curs folosit în 2014, de 4,7380 lei/euro. În plus, probabil agasat de jocul valutar, a hotărât ca din 2015, nivelul accizelor să fie exprimat în lei, urmând ca din 2016 să fie actualizat, anual, cu rata inflaţiei.

Soarta i-a fost potrivnică fostului Guvern Ponta şi de data aceasta, pentru că în septembrie 2015, în România a fost deflaţie, deci accizele ar fi trebuit să fie mai mici în 2016. Surpriza pentru companiile de transport a venit însă o dată cu Noul Cod Fiscal, unde sintagma “indicele preţurilor de consum” (inflaţia) a fost înlocuită cu “creşterea preţurilor de consum”. Şi cum n-am avut “creştere”, inflaţia fiind negativă, la calculul accizelor pentru anul viitor nu se va face nicio ajustare în minus şi se va utiliza acelaşi curs de schimb umflat artificial, de 4,7380 lei/euro.

Transportatorii consideră că, de fapt, stabilirea valorilor în lei pentru accize scuteşte Guvernul şi de minima simulare a unei rate de schimb euro/leu inventată special, totul pentru a păcăli cetăţenii că plătesc doar 7 eurocenţi în plus pe litrul de carburant, deşi în realitate aceştia suportă un plus de peste 10 eurocenţi/litru.

Practica în UE

Prevederile Directivei 96/2003, care permite rambursarea accizei la motorină pentru utilizatorii profesionişti, se aplică în alte şase ţări membre ale Uniunii Europene, fără încadrarea acestei proceduri la domeniul Ajutorului de stat, având în vedere că i se restituie utilizatorului (doar pentru autovehiculele eligibile menţionate la art. 7 al directivei) o parte din suma plătită deja de acesta.
Restituirile în celelalte ţări europene în care se aplică Directiva 96/2003 au următoarele valori:

  • Ungaria – 11 forinţi/litru (0,035 euro/litru sau 35 euro/1000 litri),
  • Spania – 48 euro/1000 litri,
  • Slovenia – 74,88 euro/1000 litri,
  • Italia – 214 euro/1000 litri,
  • Belgia – 76,3 euro/1000 litri,
  • Franţa – 47,4 euro/1000 litri.

 

(Articol publicat în revista Flote Auto, martie 2016)

 

 

Adaugati comentariu