În anul 2022, Consiliul Concurenţei a declanșat 16 investigații privind posibila încălcare a legislației de concurență, dintre care 11 declanșate din oficiu și 5 în urma unor plângeri, se arată în Raportul anual al instituției.
Din cele 16 investigații declanșate în 2022, cele mai multe vizează posibile înțelegeri orizontale și posibile abuzuri de poziție dominantă (câte 5 investigații).
Din perspectiva legislației de concurență vizată de investigațiile inițiate în anul 2022, 44% dintre acestea privesc posibila încălcare a legislației naționale și comunitare din domeniul concurenței, iar restul, reprezentând o pondere de 56% din totalul investigațiilor declanșate în anul 2022, au în vedere posibila încălcare a normelor naționale în domeniu.
Dintre piețele importante vizate de noile investigații, menționăm: piața monetară interbancară pentru fixarea ratei dobânzii ROBOR, întreținerea și repararea autovehiculelor, produse și echipamente electronice și de telecomunicații.
Au fost finalizate 8 investigații, dintre care 6 au vizat înțelegeri orizontale, acestea reprezentând o pondere de 75% din totalul investigațiilor încheiate, și câte o investigație privind înțelegeri verticale, respectiv acțiuni anticoncurențiale ale administrației publice. Din perspectiva legislației de concurență vizată de investigațiile încheiate, jumătate dintre acestea au presupus încălcări ale legislației naționale și comunitare din domeniul concurenței, iar celelalte 4 investigații au presupus încălcări ale normelor naționale în domeniu. Cele mai importante piețe vizate de aceste investigații au fost: serviciile de întreținere și reparare a autovehiculelor, asigurările de aviație și distribuția de camioane noi, medii și grele marca Renault.
Raportul anual al Consiliului Concurenţei menționează că ponderea cea mai mare amenzilor aplicate în anul 2022, cumulând un total de 178.587.984 lei (36.213.725 euro), o reprezintă înțelegerile anticoncurențiale sub formă de cartel (87%). Cuantumul sancțiunilor aplicate în anul 2022 este de 2,5 ori mai mare decât bugetul instituției.
În anul 2022, au fost inițiate 4 investigații sectoriale privind: domeniul auto, retail-ul farmaceutic, drepturile de autor, servicii de emitere a avizului tehnic de amplasament privind utilităţile urbane şi infrastructura. Acest tip de procedură presupune o aprofundare a cercetării cu privire la anumite piețe, pentru care există preocupări ale instituției cu privire la nivelul concurenței.
Cele 2 investigații sectoriale finalizate au privit lucrările de modernizare, întreținere și reparații de drumuri și străzi din municipiile reședință de județ și segmentul serviciilor de transport alternativ.
Potrivit Consiliului Concurenţei, au fost inițiate 6 studii privind: energia regenerabilă, grupurile de interes economic, serviciile medicale furnizate în regim de telemedicină, economia circulară, racordarea la Sistemul Energetic Național a producătorilor de energie electrică, impactul asupra concurenței a prevederilor legale care condiționează înființarea/autorizarea întreprinderilor din domeniul consultanței fiscale și cel al auditului financiar.
În anul 2022, Consiliul Concurenţei a autorizat cel mai mare număr de operațiuni de concentrare economică din ultimii 16 ani, respectiv 94. Dintre acestea, două au presupus acceptarea de angajamente. În domeniul concurenței neloiale, Consiliul Concurenței a finalizat un număr de 51 de sesizări, fiind emisă și o decizie privind interzicerea unei practici de concurență neloială.
Cazul ACODAREN
Printre cazurile finalizate anul trecut, se numără și investigația declanșată în februarie 2017 privind posibile înțelegeri pe piața serviciilor de întreținere și reparare a autovehiculelor. În urma acesteia, s-a constatat încălcarea legislației de concurență de către 65 de companii și o asociație a acestora. Dintre companiile sancționate, 56 sunt sau au fost membre ale Asociației Concesionarilor Dacia, Renault și Nissan – ACODAREN și desfășoară, printre altele, activități de reparare a autovehiculelor.
S-a constatat că aceste companii și-au coordonat comportamentul comercial, prin intermediul ACODAREN, stabilind, printre altele, un nivel fix al prețurilor pieselor de schimb și al tarifelor de manoperă utilizate în relația cu anumite societăți de asigurare. În acest fel, acestea au eliminat concurența între ele.
Aceste acțiuni au fost susținute, consolidate și amplificate de comportamentul și acțiunile săvârșite de Renault Commercial Roumanie SRL, RCI Broker de Asigurare SRL și societățile de asigurare Allianz-Țiriac Asigurări SA, Omniasig Vienna Insurance Group SA, Groupama Asigurări SA, Uniqa Asigurări SA, Asigurarea Românească – Asirom Vienna Insurance Group SA, Euroins România Asigurare – Reasigurare SA, Societatea Asigurare – Reasigurare Astra SA, participarea acestora conferind înțelegerii o amploare mai mare decât dacă ar fi rămas limitată doar la coordonarea comportamentului reparatorilor.
În urma investigației, compania Renault Commercial Roumanie SRL și societățile de asigurare implicate au fost sancționate cu amenzi totale de 120,9 milioane lei, diferența până la 130 de milioane lei (circa 26 milioane de euro) reprezentând amenzile aplicate reparatorilor auto care au luat parte la înțelegere. Dintre cele 66 de entități sancționate, 64 au recunoscut săvârșirea faptelor anticoncurențiale, beneficiind de o reducere a amenzii.
Cazul serviciilor de transport alternativ de tip ridehailing
Tot printre cazurile finalizate de către Consiliul Concurenţei în 2022, se numără și ancheta sectorială, declanșată în mai 2020, ce a vizat piața serviciilor de transport alternativ de tip ridehailing.
În contextul în care digitalizarea a impus transformări profunde multor piețe de servicii, ancheta și-a propus să schițeze o imagine de ansamblu asupra serviciilor de transport de persoane, în cadrul mai larg de mobilitate urbană.
În cadrul anchetei au fost realizate analize complexe pentru înțelegerea mecanismelor specifice de funcționare, precum algoritmi, prețuri dinamice (prețuri care se stabilesc în timp real, în funcție de cerere și ofertă; astfel, dacă cererea este mai mare decât oferta, prețul dinamic este stabilit prin înmulțirea prețului standard cu un „multiplicator de preț”, al cărui rol este să reflecte (dez)echilibrul dintre cerere și ofertă) și multihoming (posibilitatea unui șofer de a colabora cu mai multe platforme.); a relațiilor stabilite între principalii actori (ex. operatorii platformelor, operatorii de transport alternativ, conducătorii auto) și a cadrului de reglementare (ex. aspecte privind un cadru de reglementare echitabil și incluziv în ceea ce privește principalele opțiuni de mobilitate urbană).
În urma analizelor, Consiliul Concurenţei a formulat recomandări autorităților române, care, într-un spectru mai larg, sunt relevante și la nivelul demersurilor Comisiei Europene și ale statelor membre UE. De pildă, a recomandat o politică mai transparentă și echitabilă din punct de vedere al tarifelor practicate și al informațiilor afișate pasagerilor în aplicație, dar și o abordare a legiuitorului care să impună anumite standarde minimale și echivalente pentru grupuri diferite de utilizatori sau de actori pe piață. De asemenea, s-a atras atenția asupra importanței independenței șoferilor și a necesității conturării unor soluții legislative care să nu altereze modelul de afaceri specific serviciilor de transport alternativ și care să nu inhibe motivația operatorilor de platforme de a concura în mod real.
De altfel, în contextul proiectului de Directivă propus de Comisia Europeană, care ar urma să ofere platformelor un statut implicit de angajatori, autoritatea de concurență a propus conturarea unei soluții alternative care să stimuleze independența șoferilor, inclusiv prin reevaluarea statutului prestatorilor de servicii pe platformă și acordarea unor stimulente de natură fiscală pentru dezvoltarea acestora.
Consiliul Concurenţei a semnalat și unele ineficiențe de natură fiscală – cu precădere gradul scăzut de conformare fiscală a conducătorilor auto și înregistrarea veniturilor obținute de platforme prin societăți din alte jurisdicții fiscale. În acest sens, Consiliul Concurenței propune constituirea unui protocol de colaborare între autoritățile fiscale și operatorii platformelor, vizând un schimb de informații de natură fiscală. Analiza autorității a reliefat și necesitatea conturării unor strategii concentrate pe dezvoltare durabilă, conceptul de smart city și un cadru integrat de mobilitate urbană. În acest context, s-a recomandat lansarea unei aplicații mobile, care să integreze, pe lângă serviciile de taxi și cele de transport alternativ, și alte opțiuni de transport urban. Aplicația ar putea oferi și opțiuni de plată pentru unele tipuri de servicii gestionate de autorități, dar ar permite și extinderea sistemului de review-uri către serviciile de taxi.
CITEȘTE ȘI:
”Orașul de 15 minute”, conceptul centrat pe oameni, nu pe vehicule
Înmatricularea și radierea vehiculelor vor putea fi realizate on-line
Comentați?