Guvernul a suplimentat în această vară bugetul alocat Programului Rabla Plus pentru persoanele juridice, clienţii de bază ai schemei de finanţare, însă datele Ministerului Mediului arată că de la lansarea sa, în 2016, doar jumătate din ecotichetele distribuite au fost utilizate la achiziţionarea maşinilor „verzi”.
Etapa din 2019 este cea de-a patra în care se derulează Programul Rabla Plus, iar bugetul iniţial pentru persoane juridice, de 60 de milioane de lei, a fost suplimentat cu încă 20 de milioane de lei, un semn că „înverzirea” flotelor nu mai este o noţiune abstractă pentru România.
În cele 10 sesiuni derulate până la finalul lunii august, Administraţia Fondului pentru Mediu a distribuit deja ecotichete pentru 783 de maşini electrice şi 132 de hibride. Cea mai prolifică sesiune de până acum a fost cea derulată în data de 28 iunie, când s-au înregistrat cereri aprobate pentru 12 hibride şi 187 de electrice, valoarea finanţării fiind de 8,855 milioane de lei (aproximativ 1,8 milioane de euro).
Cea mai mare flotă de maşini „verzi” din acest an, ar putea fi achiziţionată de compania de rent a car Autonom Services, care a primit ecotichete pentru 13 hibride şi 12 electrice. Pentru parcuri auto ecologice, de câte 20 de vehicule, în general electrice, s-au înscris în program şi alte 9 companii, printre care se numără Mobicar Blubert, Benefiti Job, SAS Best Solution, Christian Technology, PNT General Electric, Premium Leasing, Business Lease, Cargo Depozit şi Milenium Best.
Programul Rabla Plus a primit o gură de oxigen în 2018, când Guvernul a majorat valoarea plafonului de achiziţii pentru autorităţi şi instituţii publice, care le-a permis acestora să cumpere mai uşor vehicule prietenoase cu mediul. Astfel, valoarea maximă a achiziţiei a urcat la 35.000 de euro pentru fiecare autoturism ecologic nou, sumă aproape dublă faţă de plafonul de până atunci, de 18.000 de euro.
În primele 10 sesiuni din acest an, 9 instituţii s-au înscris deja în program: Senatul României – 6 hibride, Ministerul Economiei – una electrică; Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară – una electrică şi una hibridă, ANRE – 3 hibride, Primăria Cluj – 2 electrice, Primăria Sectorului 3 – 10 electrice, Primăria Borş – una electrică, Consiliul Judeţean Sălaj – una hibridă şi Asociaţia CAR Progresul Comăneşti – una hibridă. Deşi este încadrată la companii, şi Compania Managementul Transportului Bucureşti, din cadrul Primăriei Capitalei, a primit ecotichete pentru 15 maşini electrice.
Cât s-a cumpărat prin ecotichete
În pofida sutelor de cereri aprobate, numărul maşinilor verzi cumpărate este însă mult mai mic decât ne-am fi aşteptat. Datele Ministerului Mediului arată prezentate într-un document transmis Camerei Deputaţilor arată că în primele trei sesiuni ale Programului Rabla Plus – 2016, 2017 şi 2018 – au fost comercializate doar 1.056 de vehicule eco din cele 2.159 de ecotichete distribuite. Concret, situaţia este următoarea:
- 2016 – 45 autovehicule electrice şi electrice hibrid plug-in;
- 2017 – 409 autovehicule electrice şi electrice hibrid plug-in;
- 2018 – 602 autovehicute electrice şi electrice hibrid plug-in.
Condiţiile de accesare pentru Rabla Plus
În cadrul Programului Rabla Plus, se acordă un ecotichet de 45.000 lei, dar nu mai mult de 50% din preţul de comercializare, pentru achiziţionarea unui
autovehicul nou pur electric sau 20.000 lei, dar nu mai mult de 50% din preţul de comercializare, pentru achiziţionarea unui autovehicul nou electric hibrid plug-in cu sursă de alimentare externă, care generează o cantitate de emisii de CO2 mai mică de 50 g/km (maximum 70 gCO2/km conform standardului WLTP).
Accesarea schemei de finanţare nu este condiţionată de casarea şi radierea unui autovehicul uzat, însă prima de casare oferită în cadrul Programului Rabla Clasic se poate cumula cu ecotichetul prevăzut de Programul Rabla Plus.
În cazul în care solicitantul casează o maşină mai veche de 8 ani şi decide să
achiziţioneze un autovehicul nou electric, beneficiază atât de prima de casare de 6.500 lei, cât şi de ecotichetul de 45.000 lei, iar dacă optează pentru un autovehicul electric hibrid plug-in va primi prima de casare de 6.500 lei şi ecotichetul de 20.000 lei.
În cursul unui an, o companie poate utiliza un singur ecotichet pentru achiziţionarea unui astfel de autovehicul, însă poate cumpăra mai multe autovehicule electrice sau hibride. Totuşi, nu se pot obţine ecotichete care să depăşească, în total, suma de 200.000 de euro (100.000 de euro, dacă firma activează în domeniul transporturilor rutiere de mărfuri). Ecotichetul folosit la cumpărarea unei maşini se scade din preţul total de comercializare, cu TVA, iar diferenţa de preţ va fi suportată fie din surse proprii, fie din credite bancare, fie prin intermediul unui leasing financiar.
Criteriile de eligibilitate pentru companii sunt:
– acţionează în nume propriu;
– nu au datorii la bugetul de stat, bugetul local sau bugetul Fondului pentru mediu;
– angajaţii nu au condamnări pentru infracţiuni împotriva mediului;
– nu se află în insolvenţă, faliment;
– desfăşoară activităţi economice pe teritoriul României;
– valoarea totală a ajutoarelor de minimis de care au beneficiat pe o perioadă de trei ani consecutivi (ultimii doi ani fiscali precedenţi şi anul fiscal în cursul căruia depune dosar de acceptare în program), cumulată cu valoarea alocării financiare acordate în baza programului Rabla Plus, nu depăşeşte echivalentul în lei, la data depunerii dosarului de acceptare, a 200.000 euro (sau 100.000 euro, dacă activează în sectorul transporturilor rutiere de mărfuri);
– nu vor solicita pentru aceleaşi autovehicule o finanţare prin proiecte ori programe cu fonduri publice, inclusiv fonduri comunitare;
– nu sunt înregistrate cu fapte sancţionate de legislaţia financiară.
Dosarele de acceptare, depuse la Administraţia Fondului pentru Mediu, trebuie să conţină următoarele documente:
– cererea de finanţare, completată integral, prin tehnoredactare, în original, semnată de către reprezentantul legal sau de către împuternicitul persoanei juridice; în situaţia în care cererea de finanţare este semnată de către directorul general al solicitantului, se va prezenta actul juridic/administrativ din care rezultă că acesta are atribuţii de reprezentare a societăţii în relaţia cu terţii, în copie certificată conform cu originalul;
– împuternicire notarială, în original, pentru cazul în care cererea de finanţare este semnată de către o persoană împuternicită;
– certificatul de cazier fiscal;
– certificatul de atestare fiscală privind obligaţiile de plată către bugetul de stat, în termen de valabilitate la data depunerii dosarului de acceptare, în original, în copie legalizată sau emis în Spaţiul Privat Virtual;
– certificatul de atestare fiscală privind impozitele şi taxele locale;
– certificatul de atestare privind obligaţiile la Fondul pentru Mediu;
– certificatul constatator emis de către oficiul registrului comerţului valabil la data depunerii dosarului de acceptare, în original, copie legalizată sau obţinut electronic;
– declaraţia pe propria răspundere privind ajutoarele de minimis obţinute în ultimii trei ani, respectiv doi ani fiscali, şi anul fiscal în cursul căruia solicitantul se înscrie în program, completată prin tehnoredactare, semnată de către reprezentantul legal/împuternicit, în original;
– declaraţia pe propria răspundere în original, completată prin tehnoredactare, semnată de către reprezentantul legal/împuternicit, care trebuie să conţină activităţile principale, sectoarele în care solicitantul îşi desfăşoară efectiv activitatea, precum şi activitatea pentru care va fi utilizat autovehiculul nou ce urmează a fi achiziţionat în cadrul programului (se vor menţiona codurile CAEN însoţite de denumirea acestora în cazul solicitanţilor care desfăşoară şi declară activităţi economice).
(Articol publicat în revista Flote Auto, septembrie 2019)
CITEŞTE ŞI:
A fost ales „Vopsitorul Anului” în România!
SUV-urile au nevoie de anvelope mai performante decât autoturismele
Clever a primit aviz tehnic definitiv pentru transport alternativ
Comentați?