Deși în prezent nu există o decizie privind modul în care va fi finanțat în viitor programul Rabla pentru mașini electrice, autoritățile iau în calcul obținerea de fonduri europene prin Fondul Social pentru Climă, care va fi derulat de Comisia Europeană în perioada 2026 – 2032. Stimulentele vor fi acordate persoanelor aflate în așa-zisa sărăcie enrgetică.
Potrivit directorului de cabinet al ministrei Mediului, Tudor Roșca, autoritățile vor să transfere finanțarea achiziției de mașini electrice de la Administrația Fondului pentru Mediu la Fondul Social pentru Climă, un program al Comisiei Europene destinat măsurilor și investițiilor pentru reducerea emisiilor în sectorul transportului rutier și în sectorul construcțiilor.
”Nu există, în momentul de față, o decizie fermă, dar o decizie certă este că, prin viitorul program de finanțare Fondul Social pentru Climă, care va fi coordonat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și gestionat de mai multe ministere, acest program va avea un element de finanțare după un model diferit de cel făcut prin ”Rabla”. Un model care să poată să se adreseze persoanelor aflate în sărăcie energetică. Nu vreau să spun încă prea multe, pentru că propunerea este în consultare în momentul de față. Se gândește un mecanism real de finanțare prin care persoane care în mod normal nu ar avea acces la o mașină nouă, indiferent cum ar fi ea, să poată să beneficieze și să aibă direct o mașină electrică”, a explicat Tudor Roșca, în cadrul evenimentul de premiere al competiției ”Best Electric Van 2025”, organizată de AutoExpert Media, cu sprijinul Ministerului Mediului și al Arval, lider mondial în leasing operațional full service.
Ce este Fondul Social pentru Climă?
Regulamentul (UE) 2023/955, care instituie Fondul Social pentru Climă (FSC) în perioada 2026 – 2032, identifică 3 grupuri-țintă ca fiind afectate în mod semnificativ de impactul costurilor generate de noul sistem de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier:
– gospodăriile vulnerabile – cele care se confruntă cu sărăcie energetică, inclusiv cele cu venituri mici și medii inferioare, și care nu dispun de mijloacele necesare pentru renovarea clădirii pe care o ocupă;
– microîntreprinderile vulnerabile sunt acele microîntreprinderi care nu dispun de mijloacele necesare pentru renovarea clădirii pe care o ocupă, pentru achiziționarea de vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute sau pentru trecerea la moduri de transport durabile alternative, inclusiv la transportul public;
– utilizatorii de transport vulnerabili sunt definiți ca fiind persoane și gospodării care se confruntă cu sărăcie din perspectiva transporturilor, inclusiv cele cu venituri mici și medii inferioare, și care nu dispun de mijloacele necesare pentru a achiziționa vehicule cu emisii zero și cu emisii reduse sau pentru a trece la moduri de transport durabile alternative, inclusiv la transportul public.
Oficialul Ministerului Mediului a precizat că în cadrul grupului de persoane aflate în sărăcie energetică pot fi incluse și Unitățile Administrativ-Teritoriale (UAT), comune, orașe sau municipii cu personalitate juridică.
”În cazul Fondului Social pentru Climă vor fi finanțări pentru UAT-uri, pentru persoane juridice. Vorbim, de exemplu, de programe de finanțare a unor microbuze electrice școlare pentru mediul rural, pentru că acolo avem o problemă de mobilitate, în mediul periurban, nu neapărat mediul rural, problemă de multe ori acoperită de către operatori privați cu niște mașini foarte vechi”, a adăugat Tudor Roșca.
Dat fiind faptul că proiectul pentru implementarea finanțării prin FSC se află în dezbatere publică, oficialul din Ministerul Mediului nu a putut să ofere detalii privind o eventuală derulare în paralel a unui program Rabla pentru mașini termice sau a unuia pentru mașini electrice destinate companiilor care vor să-și electrifice flotele, dar nu se află în situația de sărăcie energetică.
Fondul Social pentru Climă are alocată o sumă maximă de 65 de miliarde de euro în perioada 1 ianuarie 2026-31 decembrie 2032, iar statele membre trebuie să contribuie cu cel puțin 25 % din costurile totale estimate ale planurilor lor.
Planurile pot include sprijinirea următoarelor măsuri și investiții care să fie concepute pentru a avea un impact de durată:
- informații, educație, acțiuni de sensibilizare și recomandări specifice, cu privire la măsuri și investiții eficiente din punctul de vedere al costurilor, la sprijinul disponibil pentru renovările clădirilor și pentru eficiența energetică, precum și la alternative durabile și la prețuri accesibile în ceea ce privește mobilitatea și transporturile;
- accesul la vehicule și biciclete cu emisii zero și cu emisii scăzute, inclusiv sprijin financiar sau stimulente fiscale;
- infrastructuri publice și private, inclusiv achiziționarea de vehicule cu emisii zero și cu emisii reduse, infrastructura de reîncărcare și realimentare și dezvoltarea unei piețe de vehicule de ocazie cu emisii zero;
stimulente pentru utilizarea transportului public accesibil și la prețuri accesibile; - entități private și publice care dezvoltă și furnizează mobilitate durabilă la cerere, servicii de mobilitate partajată și opțiuni de mobilitate activă.
CITEȘTE ȘI:
Competiția Best Electric Van 2025 și-a desemnat câștigătorii
Best Electric Van 2025 premiază cele mai eficiente autoutilitare electrice din România
Comentați?