Deşi înmatriculările de maşini electrice înregistrează creşteri continuu, infrastructura conexă reprezentată de staţiile de încărcare are un ritm de dezvoltare mai lent. În acest moment, sunt în derulare două proiecte mari, unul cu fonduri naţionale şi unul cu fonduri europene, autorităţile pregătind de lansare alte două programe.
Strategia privind Cadrul naţional de politică pentru dezvoltarea pieţei de combustibili alternativi în sectorul transporturitor şi pentru instalarea infrastructurii relevante în România a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 87/2018. În document sunt abordate şi aspectele referioare la infrastructura de încărcare accesibilă publicului, fiind prezentate şi propunerile de amplasament pentru staţiile de încărcare pentru maşini electrice pe reţeaua rutieră TEN-T Centrală din România:
Autostrada A2 Bucureşti – Constanţa
- parcare km.19 – câte o staţie pe fiecare sens de mers;
- staţie de carburant km.88 – câte o staţie pe fiecare sens de mers;
- staţie de carburant km.139 – câte o staţie pe fiecare sens de mers;
- parcare km 205 – câte o staţie pe fiecare sens de mers.
Autostrada A1 Bucureşti – Piteşti
- staţie de carburant km 42 – o staţie deserveşte ambele sensuri de mers;
- parcare km109 – câte o staţie pe fiecare sens de mers.
Autostrada A1 Piteşti – Sibiu
- staţie de carburanţi sau parcare km 71 – câte o staţie pe fiecare sens de mers.
Autostrada A1 Sibiu – Deva
- staţie de carburant km. 260 – câte o staţie pe fiecare sens de mers;
- parcare km. 340 – câte o staţie pe fiecare sens de mers.
Autostrada A1 Deva – Margina
- parcare km. 409 – câte o staţie pe fiecare sens de mers;
Autostrada A1 Margina – Nădlac
- parcare km. 480 – câte o staţie pe fiecare sens de mers;
- parcare km. 559 – câte o staţie pe fiecare sens de mers.
Autostrada A3 Bucureşti – Ploieşti
- parcare km. 11 – câte o staţie pe fiecare sens de mers;
- parcare km. 58 – câte o staţie pe fiecare sens de mers.
Autostrada A10 Sebeş – Turda
- parcare km. 8 – câte o staţie pe fiecare sens de mers;
- parcare km. 68 – câte o staţie pe fiecare sens de mers.
Autostrada A5 Câmpia Turzii – Tg. Mureş
- parcare km. 14 – câte o staţie pe fiecare sens de mers.
Autostrada A8 Tg. Mureş – Iaşi – Ungheni
- parcare km. 45 – câte o staţie pe fiecare sens de mers;
- parcare km. 125 – câte o staţie pe fiecare sens de mers;
- parcare km. 183 – câte o staţie pe fiecare sens de mers;
- parcare km. 240 – câte o staţie pe fiecare sens de mers;
- parcare km. 313 – câte o staţie pe fiecare sens de mers.
Drumul Expres Ploieşti – Bacău – Suceava – Siret
- parcare km. 25 – câte o staţie pe fiecare sens de mers;
- parcare km. 104 – câte o staţie pe fiecare sens de mers;
- parcare km. 182 – câte o staţie pe fiecare sens de mers;
- parcare km. 282 – câte o staţie pe fiecare sens de mers;
- parcare km. 355 – câte o staţie pe fiecare sens de mers;
- parcare km. 427 – câte o staţie pe fiecare sens de mers.
Drumul Expres Bucureşti – Craiova
- parcare km. 10 – câte o staţie pe fiecare sens de mers;
- parcare km. 79 – câte o staţie pe fiecare sens de mers;
- parcare km. 154 – câte o staţie pe fiecare sens de mers.
Drumul Expres Bucureşti – Drobeta Tr. Severin
- parcare km. 34 – câte o staţie pe fiecare sens de mers;
- parcare km. 109 – câte o staţie pe fiecare sens de mers.
Drumul Euro Trans Timişoara – Moraviţa (Serbia)
- staţie carburant km. 42 – o staţie deserveşte ambele sensuri de mers.
Drumul Euro Trans Bucureşti – Giurgiu
- staţie de carburant km. 5 – câte o staţue pe fiecare sens de mers;
- staţie de carburant km. 51 – câte o staţie pe fiecare sens de mers.
Drumul Euro Trans Drobeta Tr. Severin
- staţie de carburant km. 4 – câte o staţie pe fiecare sens de mers;
- staţie de carburant km. 11 – câte o staţie pe fiecare sens de mers.
Proiectul CNAIR
Printre programele publice care vor fi demarate în acest an se numără şi cel prin care Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) va instala staţii de încărcare pentru maşinile electrice pe autostrăzile A1 şi A2. Într-un document transmis Senatului, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, arată că CNAIR va gestiona derularea proiectului în Spaţiile pentru Servicii situate pe magistralele rutiere A1 Nădlac – Arad – Timişoara – Lugoj – Deva – Orăştie – Sibiu şi A2 Bucureşti – Constanţa.
„În prezent, se elaborează documentele aferente necesare demarării licitaţiei publice pentru încheierea unor contracte care au ca obiect principal instalarea de staţii de încărcare pentru maşini electrice în Spaţiile de Servicii situate pe tronsoanele de autostradă menţionate”, le-au transmis senatorilor reprezentanţii Ministerului Transporturilor.
Proiectul AFM pe autostrăzi
Un alt program finanţat de stat, care va fi lansat în ultimele trei luni din acest an, este şi cel referitor la dezvoltarea infrastructurii de încărcare pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in la nivelul autostrăzilor, drumurilor europene şi drumurilor naţionale. Proiectul este gestionat de Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM).
Astfel, timp de 6 ani, un număr de 600 de companii (din care 86 în 2019) vor putea accesa o schemă de ajutor de stat pentru instalarea staţiilor, bugetul total estimat fiind de 250 de milioane de lei, din care 92 milioane lei pentru acest an. Potrivit Ministerului Mediului, beneficiarii finanţării sunt operatorii economici ce activează în toate sectoarele şi domeniile de activitate.
Schema de ajutor de stat va fi aplicată până la 31 decembrie 2025, perioadă în care vor fi selectaţi beneficiarii şi în care vor fi semnate contractele de finanţare nerambursabilă. Plăţile în cadrul contractelor semnate vor fi efectuate până la data de 31 decembrie 2027.
În cadrul acestui proiect, fiecare instalaţie va avea 2 puncte de încărcare, cu o putere de peste 50 kw/punct. Staţiile de alimentare a autovehiculelor cu energie electrică vor fi amplasa la o distanţă de aproximativ 100 km.
Proiectul AFM în reşedinţele de judeţ
Administraţia Fondului pentru Mediu gestionează şi Programul de instalare a statiilor de încărcare pentru vehicule electrice în municipii reşedinţe de judeţ. În cadrul acestui proiect au fost depuse 25 de cereri de finanţare, aflate în acest moment în procedura de evaluare.
Din cauza unui număr prea mic de solicitanţi, sesiunea de depunere a dosarelor a fost prelungită până la 29 martie 2019. Primăriile eligibile sunt unităţile administrativ-teritoriale – reşedinţe de judeţ şi municipiul Bucureşti, iar suma alocata sesiunii de finanţare este de 92 milioane lei.
Finantarea se acordă în procent de maximum 90% din cheltuielile eligibile şi în limita sumelor maxime ce pot fi acordate pentru fiecare solicitant, care se stabilesc în funcţie de numărul de locuitori, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică.
„Autostrada electrică” cu finanţare europeană
În paralel cu proiectele publice, „Autostrada electrica” dezvoltată de E.ON în România a ajuns la 11 staţii de încărcare. Compania a pus în funcţiune, luna trecută, trei noi staţii de încărcare rapidă la Bacău, Sovata (jud. Mureş) şi Gheorgheni (jud. Harghita).
Iniţiativa face parte din proiectul NEXT-E, cofinanţat din fonduri europene, prin intermediul programului Connecting Europe Facility (CEF,) prin care E.ON Energie România şi-a propus să instaleze, în total, 19 unităţi de încărcare rapidă a autovehiculelor, alte 21 urmând să fie instalate de către MOL, unul dintre partenerii din acest proiect.
Pana în luna octombrie E.ON îşi propune să finalizeze implementarea proiectului pe ruta Iaşi – Gheorgheni – Tg. Mureş, care va deveni astfel o “autostradă electrică”. O alta, care va lega municipiul Iaşi de Bucureşti, se află în plină dezvoltare, fiind instalate până acum staţii la Târgu Frumos, Roman, Bacău şi Adjud.
Reţeaua pan-europeană NEXT-E va include 6 ţări, 40 de staţii de încărcare electrică din totalul celor 252 din proiect urmând a fi instalate în România pe rutele: Suceava-Bacău-Călăraşi, Constanţa-Bucureşti-Timişoara şi Iaşi-Târgu Mureş – Alba Iulia. Prin această iniţiativa, infrastructura de staţii de încărcare pentru autovehicule electrice aferentă coridoarelor rutiere strategice europene (TEN-T) se va completa cu cea din România, facilitând transportul rutier cu emisii reduse de CO2 şi impact redus asupra mediului.
În primele 7 luni din 2019, vânzările de maşini electrice şi hibride au însumat 3.541 de unităţi, cu 60% mai multe comparativ cu perioada similară a anului trecut, arată statisticile pulicate de APIA. Totodată, ponderea autoturismelor ecologice noi în totalul vânzărilor, la nivel naţional, a fost, în aceeaşi perioadă, de 3,6%, în urcare cu 1,1 pp comparativ nivelul din intervalul similar al anului trecut.
(Articol publicat în revista Flote Auto, septembrie 2019)
CITEŞTE ŞI:
Ce promisiuni pentru autostrăzi a făcut ministrul desemnat al Transporturilor
Vine iarna pe Transfăgărăşan. Circulaţia se închide din 4 noiembrie
Rabla Plus. Doar jumătate dintre ecotichete se transformă în maşini „verzi”
Comentați?