Peste 8.600 de accidente grave pe drumurile din România

Pe drumurile publice din România s-au produs, în 2016, 8.686 de accidente rutiere grave. În aceste evenimente, 8.285 de persoane au fost rănite grav, iar 1.913 persoane şi-au pierdut viaţa. În comparaţie cu anul precedent, numărul accidentelor rutiere grave a fost mai mic cu 13,5%, dar numărul de persoane decedate a crescut cu 1,1%.



Poliţia Română a publicat cea de-a şasea ediţie a „Buletinului siguranţei rutiere”, o analiză a indicatorilor care reflectă specificul fenomenului rutier şi fundamentează activitatea politiştilor, în scopul creşterii siguranţei rutiere.

Potrivit analizei, la nivelul Uniunii Europene, în perioada 2010-2016, s-a reuşit reducerea numărului de decese cu doar 19%, echivalentul unei reduceri medii anuale de 3,4%, în condiţiile în care era nevoie de o descreştere anuală de 6,7%. Pentru a fi atins obiectivul stabilit pentru 2020, în perioada 2017-2020 este necesară o reducere anuală de 11,4%.

O scădere în conformitate cu ritmul necesar a fost atinsă doar în trei state: Portugalia, Lituania şi Grecia. România se plasează în rândul statelor în care rata de descreştere a deceselor este apropiată de media europeană (în 2016 s-a realizat o scădere cu 19,5% faţă de 2010), fiind însă necesar ca acest ritm să fi e accelerat în anii următori pentru a se încadra în dezideratul stabilit.

Infrastructura rutieră, neadecvată

Reţeaua naţională de drumuri a cunoscut o evoluţie destul de lentă în perioada post-decembriestă, astfel că în 2016 au fost contorizaţi cu 18,2% mai mulţi kilometri de drumuri faţă de 1990. În aceeaşi perioadă, se poate constata o creştere remarcabilă a parcului de autovehicule.

Aproximativ 90% din reţeaua naţională este la standardul de drumuri cu o singură bandă pe sens, ceea ce are impact atât asupra timpului de călătorie, cât şi asupra siguranţei în trafic.

Percepţia populaţiei

În 2016, aproximativ trei sferturi dintre români (73,6%) apreciau că nivelul de siguranţă pe drumurilpublice este redus („scăzut” sau „foarte scăzut”), potrivit rezultatelor obţinute în cadrul cercetării „Ancheta siguranţei publice”, realizată de către IGPR în colaborare cu Institutul Naţional de Statistică, la care au participat 13.414 persoane.

Conform sondajului, doar 26,4% dintre respondenţi au considerat că nivelul de siguranţă pe drumurile publice este „foarte ridicat” şi „ridicat”.

Potrivit IGPR, deşi numărul celor care apreciază că nivelul de siguranţă pe drumurile publice – în general – este la un nivel scăzut sau foarte scăzut este  mare, întrebaţi în mod specific despre măsura în care ei înşişi s-au simţit în siguranţă atunci când au utilizat drumurile publice, în calitate de pietoni ori când au condus un autovehicul, remarcăm că peste jumătate dintre ei apreciază că s-au simţit în siguranţă în mare sau foarte mare măsură.

Prima problemă menţionată ca fiind frecventă în localităţile din România şi care afectează siguranţa cetăţenilor este nerespectarea regulilor de circulaţie.

Locul accidentelor

Mediul urban rămâne constant mediul predilect de producere a accidentelor rutiere grave, aici având loc cele mai multe accidente grave (42%) şi fiind înregistraţi cei mai mulţi răniţi grav (41%).

Cele mai mute decese s-au înregistrat în afara localităţii şi în mediul rural. În afara localităţii s-au produs cele mai puţine accidente rutiere grave (23% din total), dar cu cele mai multe decese (38%).

Potrivit IGPR, în perioada 2012-2016 cele mai multe evenimente rutiere au avut loc pe străzile din interiorul localităţilor (40%), în timp ce majoritatea deceselor a fost înregistrată pe drumurile naţionale (53,4%), iar cele  mai puţine pe autostrăzi (0,7%).

Cauze

Primele cauze ale accidentelor rutiere grave produse pe drumurile publice din România, în ultimii 5 ani, au fost indisciplina pietonilor şi viteza, acestea fiind responsabile pentru producerea a 41% din accidentele grave.

În 45% dintre accidentele grave produse în anul 2016, vinovăţia aparţine, integral sau în parte, unui conducător de autoturism.

Între anii 2012 şi 2014, această pondere a fost în scădere, de la 64,2% în 2012 la 56,5% în 2014, pentru ca în 2015 să crească la peste două treimi (aprox. 68%), în ultimul an, 2016, ponderea scăzând din nou la 55%.

Pe un trend ascendent se situează accidentele de circulaţie produse din vina bicicliştilor. Creşterea implicării cu vinovăţie în accidentele rutiere grave a bicicliştilor a început din perioada 2010- 2011, în anul 2016 fiind înregistrat un număr dublu de accidente din vina acestora comparativ cu 2011. Concomitent, s-a înregistrat şi o creştere a procentului pe care acest tip de vehicul îl reprezintă în total accidente, de la 6,6% în 2010 la 9,2% în 2012 şi la 15,2% în 2016.

Accidentele cu implicarea autoutilitarelor din vina conducătorilor acestora au crescut cu 25% în ultimul an şi cu 30% în ultimii 5 ani, fiind al treilea tip de vehicul, în ordinea frecvenţei, implicat în producerea accidentelor rutiere grave.

Cauzele accidentelor rutiere grave produse în anul 2016:

  • Viteza neadaptată la condiţiile de drum (17,2% din totalul accidentelor)
  • Traversarea neregulamentară a drumului de către pietoni (15,5%)
  • Neacordarea priorităţii pietonilor (9,8%)
  • Abateri ale biciclişti lor (8,9%)
  • Neacordarea priorităţii vehiculelor (7,3%)

În mediul rural, comportamentul rutier neregulamentar al pietonilor şi biciclişti lor stă la baza cauzelor care provoacă cel mai mare număr de accidente.

În privinţa riscului pe care îl presupun, accidentele cauzate de viteza neregulamentară sunt însoţite de cea mai ridicată mortalitate.

Spre deosebire de mediul urban, accidentele cauzate de indisciplina rutieră a pietonilor şi biciclişti lor sunt, nu numai frecvente, ci şi unele care  produc o mortalitate ridicată.

Pe drumurile din afara localităţii, raportat la frecvenţă, viteza neadaptată la condiţiile de drum se detaşează, 31,2% dintre accidentele produse având această cauză.

În accidentele rutiere grave care au avut loc în anul 2016 au fost implicate 20.610 vehicule, de cele mai diverse categorii. Din totalul acestora, 13.701 (aprox. 66,5%) au fost autoturisme.

Pentru 25% (1.631 accidente) dintre accidentele rutiere grave au fost stabiliţi drept vinovaţi conducătorii de autovehicule a căror vechime a permisului de conducere este mai mică de 1 an.

Această categorie de şoferi prezintă cel mai mare risc de a fi implicaţi cu vinovăţie în producerea accidentelor rutiere grave.

Când se produc accidentele

Păstrându-se tendinţa anilor precedenţi, cele mai multe accidente grave de circulaţie s-au petrecut între lunile iulie-octombrie şi apoi în luna decembrie.

În zilele de weekend s-a înregistrat cea mai mare concentraţie de accidente ruti ere grave.

Distribuţia accidentelor rutiere în funcţie de ora producerii lor arată că numărul maxim de astfel de evenimente se înregistrează între orele 17-19.

 

Adaugati comentariu