Invitatul de onoare al conferinţei „Fleet Management 2014“, Paul Lauria, preşedintele Mercury Associates, a fost de acord să răspundă câtorva întrebări pentru cititorii AutoExpert Flote.
AEx Flote: Cum aţi defini domeniul flotelor auto din România, comparativ cu vestul Europei sau chiar cu SUA: este încă într-o perioadă incipientă sau e suficient de maturizat?
Paul Lauria: Sunt rezervat în a face afirmaţii concise, deoarece încă am un nivel scăzut al informaţiilor clare referitor la industria şi managementul flotelor în această ţară. Totuşi, în urma vizitei din România, dar şi în alte ţări din Europa Centrală şi de Est (Bulgaria, Cehia, Polonia sau Slovacia), mi-am format o opinie generală despre practicile şi factorii de influenţă din domeniul flotelor în această zonă a Europei. Am observat că există nişte condiţii speciale care dictează anumite acţiuni ale operatorilor, în primul rând cele care ţin de selecţia vehiculelor şi de procurarea acestora, de modul de utilizare şi de managementul costurilor care ţin de carburanţi.
Un factor care mi se pare foarte interesant este numărul ridicat de producători care îşi dispută cota de piaţă, ceea ce duce la o concurenţă acerbă în privinţa diferenţierii produselor şi a „războiului“ preţurilor şi ofertelor. Apoi am remarcat un efect interesant al costurilor ridicate pentru vehiculele de pasageri: faţă de SUA, unde flotele contorizează în jur de 5% din vânzările de maşini noi, în Europa acest procent depăşeşte 50%. Situaţie cauzată în principal de efortul mai ridicat şi consumul mai mare de resurse pe care le implică procesele de achiziţie şi de gestionare ale costurilor de mentenanţă. Nu în ultimul rând, legislaţia Uniunii Europene cu privire la emisiile de gaze cu efect de seră afectează drastic domeniul flotelor, deoarece implică nişte costuri majore pentru operatori. La care se mai adaugă şi preţurile mari pentru carburanţi, ceea ce duce la un interes mai crescut al operatorilor pentru soluţiile telematice.
Toate aceste lucruri forţează operatorii să-şi concentreze atenţia pe anumite activităţi ţinând de managementul de flotă, acest lucru făcându-se în detrimentul punerii în aplicare a unei abordări holistice şi a unei strategii unitare. Managementul de flotă nu ar trebui să separe caracteristici interconectate, precum gestionarea activelor, trainingul conducătorilor auto, relaţia cu furnizorii, managementul riscurilor, costurilor şi strategiei financiare, managementul informaţiilor, etc. Toate acestea trebuie să aibă legături clare în cadrul politicilor şi practicilor de gestionare generală a flotei. De aceea, cred că SUA este mai avansată decât România şi, în general, decât multe dintre ţările europene în ce priveşte înţelegerea interdependenţei dintre aceste caracteristici, iar peste ocean avem programe şi politici de management al flotelor care vin cu soluţii cuprinzătoare pentru orice probleme. Mai mult, în Statele Unite ale Americii pot vorbi chiar de o puternică tradiţie a dezvoltării profesionale în domeniul managementului flotelor, lucru pe care nu l-am observat nicăieri în Europa la un asemenea nivel. Vorbesc de o serie de asociaţii profesioniste din industrie, atât la nivel naţional, cât şi regional, la care se adaugă programe specifice de certificare, conferinţe anuale şi expoziţii, seminarii şi publicaţii dedicate acestui domeniu. Practic, toate acestea ne duc la ideea de management de flote ca o adevărată disciplină ştiinţifică, pentru care e nevoie de studiu amănunţit şi continuă analiză.
AEx Flote: Care credeţi că e principalul trend care va domina a doua jumătate a acestui deceniu: reducerea costurilor sau optimizarea acestora? Care ar fi, în opinia dumneavoastră, principalele diferenţe dintre aceste două concepte, dar şi aspectele pozitive şi negative?
Paul Lauria: Cred că răspunsul la această întrebare depinde extrem de mult de ceea ce se va întâmpla în următorii ani din punct de vedere macroeconomic, dacă Europa, America de Nord şi alte regiuni importante din lume vor reuşi să depăşească perioada de recesiune sau alte forme de incertitudine economică. În general, reducerea costurilor reprezintă o mişcare tactică pe termen scurt, în timp ce optimizarea costurilor e o strategie pe termen lung. Pentru mine, optimizarea costurilor implică găsirea unei balanţe cât mai bune între calitatea şi costurile unei flote. În sens mai larg, optimizarea costurilor determină calea optimă pentru o companie sau organizaţie de a-şi gestiona nevoile de mobilitate, fie că vorbim de produse, angajaţi sau clienţi. Optimizarea costurilor înseamnă şi o provocare, de a găsi modalităţi netradiţionale pentru anumite aspecte, cum ar fi externalizarea unor activităţi despre care se crede că nu pot fi rezolvate decât „in house“. Pentru aşa ceva e nevoie de studii şi analize amănunţite, precum şi de o schimbare de mentalitate a managementului. De exemplu, aşa ceva poate fi de un real ajutor companiilor care se concentrează pe supravieţuirea de la un trimestru la altul, deoarece nu vor mai pierde timp şi bani cu aceste aspecte.
Pe scurt, dacă în următorii ani climatul economic va fi favorabil, cred că vom vedea o prioritizare a optimizării costurilor. În caz contrar, mă tem că majoritatea firmelor se vor concentra din nou pe reducerile de costuri pe termen scurt, ceea ce ar putea submina atingerea obiectivelor pe termen lung de optimizare a costurilor globale.
AEx Flote: În ce priveşte tehnologia, credeţi că investiţiile în noile „gadgeturi“ vor avea ca efect o îmbunătăţire a profiturilor şi o optimizare a operaţiunilor? Dependenţa pe care o creează credeţi că e un avantaj sau poate deveni o problemă?
Paul Lauria: Principala mea temere ţinând de evoluţiile tehnologiei, în special cele legate de tehnologia informaţiei, este că achiziţia lor a devenit în multe cazuri un scop în sine şi nu un mijloc pentru atingerea unui obiectiv. Sunt destul de sigur că multe firme care au investit sume serioase în echipamentele de telematică nu reuşesc să folosească şi să analizeze în mod eficient terabiţii de informaţii şi date produse de această aparatură. Sunt multe discuţii în zilele noastre despre „Big Data“ sau „Business Intelligence“ ori „Data Mining“, concepte care ar trebui să contribuie pozitiv la potenţialul de dezvoltare al modului de funcţionare cât mai optimă a companiilor în viitor. Însă eu consider că e mai important pentru o organizaţie să se concentreze pe îmbunătăţirea practicilor de management al flotelor: pe de o parte, să înţeleagă unde e nevoie de ameliorare, pe de altă parte, să înţeleagă că aceste modificări sunt provocări serioase – ştiu asta, deoarece o mare parte din cariera mea am dedicat-o chiar acestor aspecte sensibile. Aşa încât nu trebuie subestimată importanţa FACTORULUI UMAN în cadrul deciziilor manageriale şi al optimizării proceselor. Toate noile gadgeturi nu sunt decât nişte INSTRUMENTE AJUTĂTOARE. În final, deciziile sunt luate tot de oameni, în ciuda limitărilor pe care instrumentele computerizate nu le au.
AEx Flote: Credeţi că, până la finalul acestui deceniu, vom vedea un număr suficient de mare de companii interesate să investească în maşini cu tehnologii alternative de propulsie (electrice şi hibride)? Sau tot motoarele convenţionale vor rămâne soluţia de bază?
Paul Lauria: Din nou, cred că factorii macroeconomici vor fi determinanţi pentru cât de repede (sau nu) va accepta piaţa noile tehnologii. Partea de implementare este pasul cel mai riscant şi costisitor – ca o metaforă, uneori pionierii Vestului Sălbatic erau loviţi în plin de săgeţi… Nu mă îndoiesc, propulsia electrică va evolua şi va fi din ce în ce mai accesibilă, iar costurile vor scădea în timp. În plus, chiar dacă sfârşitul erei petrolului pare să fie amânat prin utilizarea unor noi tehnologii de extragere a hidrocarburilor (cum ar fi procesele de fracking) sau de găsirea unor noi zăcăminte de petrol, cred că impactul poluării asupra mediului a devenit mult mai important nu doar pentru marele public, dar şi pentru autorităţile din toată lumea.
Aşa încât, pe termen lung, eu pariez pentru vehiculele electrice şi pe propulsia cu hidrogen. Totuşi, timp de mulţi ani de acum înainte consider că propulsia pe bază de petrol va rămâne dominantă.
Comentați?