Paşi spre eco-mobilitate. Cum vrea Guvernul să dezvolte infrastructura

Cea mai bună infrastructură europeană de încărcare a autovehiculelor cu propulsie alternativă se află în Olanda, unde sunt amplasate aproape 20.000 de puncte de reîncărcare. România numără, la nivel naţional, mai puţin de 60 de prize electrice, dintre care 22 sunt amplasate în Bucureşti.

Situaţia precară a eco-moblităţii româneşti pare că se va schimba cât de curând, dat fiind faptul că autorităţile anunţă că până la finalul lunii mai vor finaliza Ghidul de finanţare al Programului pentru dezvoltarea infrastructurii de încărcare a autovehiculelor electrice şi hibrid.

Potrivit preşedintelui Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), István Jakab, programul va fi lansat în acest an, conform Directivei 2014/94. Aceasta instituie un cadru comun de măsuri destinate instalării infrastructurii pentru combustibili alternativi, cu scopul de a reduce la minimum dependenţa de petrol şi de a atenua impactul transporturilor asupra mediului. Totodată, directiva stabileşte cerinţe minime privind crearea infrastructurii pentru combustibili alternativi, inclusiv punctele de reîncărcare destinate vehiculelor electrice.

Specificaţiile tehnice referitoare la tipul de staţie de încărcare vor fi publicate în Ghidul de finanţare.

Comisia Europeană (CE) recomandă statelor membre ca numărul punctelor de reîncărcare să fie stabilit prin luarea în considerare a numărului de vehicule electrice estimat a se înregistra până la sfârşitul anului 2020. Cu titlu indicativ, numărul mediu corespunzător de puncte de reîncărcare ar trebui să fie echivalent cu cel puţin un punct de reîncărcare pentru 10 autoturisme, luându-se de asemenea în considerare tipul de vehicul, tehnologia de reîncărcare şi punctele de reîncărcare private disponibile.

În acelaşi timp, CE consideră că un număr corespunzător de puncte de reîncărcare accesibile publicului ar trebui instalat mai ales în staţiile de transport public, precum terminalele pentru pasageri din aeroporturi, gări sau porturi.

În condiţiile în care proprietarii privaţi de vehicule electrice sunt dependenţi în mare măsură de accesul la puncte de reîncărcare în spaţiile colective de parcare, cum ar fi cele ale blocurilor de locuinţe, ale
clădirilor de birouri şi ale zonelor economice, Comisia Europeană spune că autorităţile publice ar trebui să se asigure că dezvoltatorii şi administratorii responsabili de zonele respective furnizează infrastructura adecvată, cu suficiente puncte de reîncărcare pentru vehiculele electrice.

Conform Directivei, un punct de reîncărcare sau de realimentare accesibil publicului poate include, de exemplu:

• puncte ori dispozitive de reîncărcare sau de realimentare aflate în proprietate privată şi accesibile publicului prin intermediul unor cartele sau al unor taxe de înregistrare,
• puncte de reîncărcare sau de realimentare pentru sistemele de folosire în comun a autoturismelor care permit accesul utilizatorilor terţi prin intermediul unui abonament;
• puncte de reîncărcare sau de realimentare situate în parcările publice.

Totodată, punctele de reîncărcare sau de realimentare care permit accesul fizic al utilizatorilor privaţi prin intermediul unei autorizaţii sau al unui abonament ar trebui considerate puncte de reîncărcare sau de realimentare accesibile publicului.

Sursa: Uniunea Europeană