Oraşele care nu vor maşini poluante. Ce răspunde Bruxelles-ul

În încercarea lor de a reduce poluarea provenită de la vehiculele pe benzină şi motorină, tot mai multe oraşe europene au început să interzică circulaţia acestor maşini. Unele ţări au mers şi mai departe, anunţând că în viitor nu vor mai permite deloc vânzarea maşinilor cu motoare cu combustie internă. Comisia Europeană nu a fost deloc încântată.

În Europa au fost adoptate până acum două tipuri de măsuri pentru a reduce cât mai mult poluarea produsă de emisiile vehiculelor. Este vorba despre introducerea unei taxe de congestionare şi delimitarea, în oraşe, a unor zone cu emisii reduse.

Taxa de congestionare este cel mai vechi mod de descurajare a utilizării maşinilor pentru limitarea poluării, tarifele variind în funcţie de emisiile vehiculelor. Până în prezent, această măsură a fost adoptată în Londra, Stockholm sau Oslo, capitala Norvegiei intenţionând ca în centrul oraşului să nu mai circule nicio maşină în 2019.

În Franţa, introducerea unei taxe de congestionare a fost analizată de municipalitatea din Lyon, sistemul fiind inspirat de cel implementat la Milano în 2012, însă a fost înlocuit până la urmă cu varianta „zonelor cu emisii reduse”. De altfel, autorităţile franceze derulează în prezent proiectul „Oraşe respirabile în 5 ani”, dezvoltat în 25 de aglomerări urbane, inclusiv la Bordeaux, Lille sau Strasbourg.

Pe de altă parte, prima „Zonă cu Trafic Restricţionat” din Franţa a fost instituită la Paris, începând cu 15 ianuarie 2017, o dată cu introducerea vignetelor Crit’Air, pentru identificarea celor mai „curate” modele. În capitala Franţei, de la 1 iulie 2016, a fost interzisă circulaţia vehiculelor fabricate înainte de 1997 între orele 8 şi 20, în timpul săptămânii. Contravenienţii sunt pasibili de o amendă de 68 de euro. În continuare, municipalitatea intenţionează ca până în 2020, să interzică în totalitate circulaţia vehiculele cu ardere internă mai vechi de 9 ani, adică a celor fabricate înainte de 2011. La Paris, lucrurile merg şi mai departe, de la 1 iulie 2017 fiind interzisă circulaţia maşinilor şi vehiculelor cu 2 roţi, din segmentul Crit’Air 5 (Euro 2), între orele 8.00 – 20.00 în timpul săptămânii. Este vorba despre utilitarele usoare si vehiculele diesel fabricate înainte de de 1 ianuarie 2001. Circulaţia vehiculelor grele şi a autocarelor Euro 3 este de asemenea interzisă între orele 8.00 – 20.00, dar şapte zile pe săptămână.

Acelaşi principiu se regăseşte şi în Italia, pentru „zonele de trafic limitat“ (ZTL), o măsură adoptată pentru a proteja centrele istorice ale marilor oraşe, precum Roma sau Florenţa. Pentru a circula în interiorul acestor zone este nevoie de permis special eliberat de municipalitate, care se dovedeşte a fi însă destul de costisitor, între 100-320 de euro.

O măsură similară a fost adoptată la Budapesta, capitala Ungariei.

În Germania, 70 din cele mai mari oraşe, inclusiv Berlin si Munchen, au instituit „zone de mediu protejate“, situate în centrul acestora. Traficul este gestionat în funcţie de vignete – roşu, galben, verde, similare celor introduse la Paris.

În plus, oraşul Stuttgart, sediul Mercedes-Benz şi Porsche, se pregăteşte deja să interzică, începând de anul viitor, circulaţia anumitor vehicule diesel care nu îndeplinesc ultimele norme de poluare. Şi Munchen, oraşul care găzduieşte cartierul general al BMW, analizează posibilitatea interzicerii circulaţiei anumitor automobile cu motoare diesel, din cauza creşterii emisiilor poluante.

În Europa, există nu mai puţin de 200 de astfel de „zone de mediu protejate“ (ZMP), inclusiv în Oslo, Lisabona (este interzisă şi circulaţia tuturor vehiculelor produse înainte de 1996), Stockholm, Viena şi Londra.

La Amsterdam şi Rotterdam, în interiorul ZMP nu pot circula niciun fel de camioane, iar de la 1 ianuarie 2018, interdicţia va fi extinsă la vehiculele diesel produse înainte de 2004 şi la cele pe benzină anterioare anului 1991.

Începe schimbarea legislaţiilor

Ca şi Japonia, care din 1999 a forţat constructorii să elimine vehiculele pe motorină de pe piaţa sa internă, mai multe ţări din nordul Europei au ambiţii mult mai mari pentru limitarea poluării aerului: eradicarea pur şi simplu a motoarelor diesel sau chiar, în general, a celor cu motoare cu combustie internă.

Ca atare, tot mai multe ţări au pregătit în ultimul timp tot mai multe proiecte de legi prin care intenţionează să interzică comercializarea acestor vehicule. De exemplu, în Austria dealerii auto ar putea vinde doar vehiculele electrice începând cu 2020, iar în Norvegia, din 2025. De altfel, în această ţară, aproape 24% din autoturismele noi vândute de la începutul anului sunt alimentate electric. Şi Olanda analizează posibilitatea de a interzice motoare cu combustie internă, orizontul de timp preconizat fiind 2035. Parlamentul a adoptat deja o legislaţie care împiedică vânzarea acestor vehicule .

 

Avertismentul Comisiei Europene

Cu toate acestea, într-o scrisoare deschisă adresată miniştrilor Transporturilor, Comisia Europeană avertizează că interzicerea automobilelor diesel în oraşele europene ar putea afecta capacitatea producătorilor auto de a investi în vehicule cu emisii zero.

Elzbieta Bienkowska, comisarul european pentru piaţă internă, industrie, antreprenoriat şi IMM, afirmă că nu vor exista beneficii în cazul prăbuşirii pieţei automobilelor diesel iar pe termen scurt autorităţile ar trebui să se concentreze pe forţarea producătorilor auto să reducă emisiile periculoase de oxid de azot la limita acceptată de reglementările UE.

„Deşi sunt convinsă că ar trebui să ne îndreptăm rapid spre vehicule cu emisii zero în Europa, autorităţile şi industria auto nu pot fi interesate de un colaps rapid al pieţei europene a automobilelor diesel, ca rezultat al interzicerii acestor vehicule pe plan local”, a explicat Bienkowska.

„Doar ar priva industria de fondurile necesare pentru a investi în vehicule cu emisii zero”, avertizează oficialul european.

Bienkowska le-a spus miniştrilor Transporturilor că este îngrijorată în legătură cu recentele încălcări ale reglementărilor privind emisiile de la Audi şi Porsche, descoperite de procurori şi nu de autorităţile germane.

De asemenea, oficialul solicită ca toate maşinile cu emisii excesiv de ridicate de oxid de azot să fie scoase de pe drumurile europene dar susţine că producătorii auto ar trebui să acţioneze în mod voluntar.

 

 

Adaugati comentariu