Până şi cel mai mic incident din trafic poate ţine o maşină în service pentru o perioadă considerabilă de timp, iar orice timp mort înseamnă bani pierduţi pentru firmă. Cum putem evita acest scenariu nefericit folosind noile tehnologii?
De fiecare dată când o firmă îşi înnoieşte parcul auto scopul principal este de a achiziţiona vehicule care se potrivesc profilului firmei şi care să genereze costuri cât mai mici. Prin urmare, faptul că industria a început să considere reducerea consumului şi a noxelor priorităţi principale de dezvoltare a avantajat clienţii de flote. Cu toate acestea, tehnologia ultimilor ani nu a fost orientată exclusiv pe motorizări, un alt capitol câştigând considerabil în importanţă, cel al siguranţei. Primul pas a fost făcut în 2007, atunci când organizaţiile europene pentru siguranţa în trafic au decis ca ABSul să devină dotare obligatorie pentru toate autoturismele comercializate în Europa, după care a urmat „liberalizarea” ESP-ului (2012) şi a airbag-urilor.
Producătorii auto nu s-au oprit însă aici, iar în ultimii cinci ani a avut loc o adevărată ofensivă a sistemelor de siguranţă active. Spre deosebire de sistemele de siguranta pasive (airbag-uri, centuri, diferite ranforsări), aceste sisteme intervin înainte ca accidentul să se producă cu scopul fie de a limita efectele, fie de a evita cu totul respectivul incident. ABS-ul şi ESP-ul sunt cele mai cunoscute în acest sens, dar nu pe ele le vom trata în acest articol, deoarece, după cum am precizat şi mai sus, ele au devenit deja un standard. Pe noi ne interesează noul val al sistemelor de siguranţă, cel care nu se află în echiparea standard azi, dar care poate face diferenţa între un accident care îţi va ţine maşina în service, sau o mică sperietură.
Unul dintre sistemele cele mai promovate de producători este cel care frânează automat la viteze mici, tipice mediului urban, pentru a evita accidentele ce au loc atunci când şoferul îşi pierde concentrarea în deplasările stresante din oraş şi nu observă că maşina din faţă a frânat sau a încetinit. Probabil că oricine a trecut printr-o astfel de situaţie cel puţin o dată în viaţă, unii au reuşit să compenseze prin reflex, alţii au fost nevoiţi să completeze un constat amiabil. Folosind un senzor radar, acest sistem monitorizează în mod continuu traficul din faţă raportat la viteza maşinii tale, iar atunci când detectează posibilitatea unui impact avertizează acustic şoferul şi pregăteşte sistemul de frânare pentru o frânare de urgenţă. Dacă în acest interval de timp şoferul nu reacţionează fie prin frânare, fie prin schimbarea de direcţie, atunci sistemul iniţiază frânarea automată.
Preţurile pentru astfel de sisteme pot varia în funcţie de clasă şi producători (Volkswagen up! – 441 euro plus TVA, Ford Focus – 282 euro plus TVA, fiind doar două exemple), cu menţiunea că o mare parte din automobilele lansate în ultimii doi ani dispun de astfel de sisteme, de cele mai multe ori pe lista de dotări opţionale.
Un alt sistem care merită atenţia unui manager de flotă este sistemul de detecţie a maşinilor din unghiul mort. Spre deosebire de sistemul prezentat mai sus, care este sensibil mai complex, acesta nu face decât să te anunţe prin intermediul unui martor luminos (de cele mai multe ori plasat în oglinzile laterale) dacă se află o maşină în unghiul tău mort. În cazul în care încerci să efectuezi o manevră ce poate deveni periculoasă, atunci intervin şi
avertizările acustice.
Cei care circulă mult în mediul extraurban au toate şansele să investească în următorul sistem, cel de menţinere a benzii de rulare. Bazat pe camere care urmăresc liniile de demarcaţie, acest sistem avertizează şoferul în cazul în care maşina părăseşte fără semnal banda de rulare. O mică neatenţie sau pur şi simplu o stare avansată de oboseală sunt, de obicei, cauzele uzuale pentru astfel de incidente. Unii producători folosesc avertizarea sonoră, alţii folosesc vibraţiile în coloana de direcţie, în timp ce versiunile mai avansate intervin efectiv asupra maşinii pentru a menţine banda. Scopul final nu este de a elimina vigilenţa şoferului ci de a îi atrage atenţia atunci când oboseala se apropie de cote periculoase, pentru ca el să ia decizia corectă înainte ca un eventual accident să aibă loc.
Tot la drum întins vei aprecia şi asistentul pentru menţinerea fazei lungi, un sistem pe care, cel puţin în România, îl consider esenţial. Ce face el este să menţină faza lungă cuplată constant până când se detectează o maşină care vine pe contrasens, moment în care se revine automat la faza scurtă, dupa care din nou la cea lungă odată ce maşina din sensul opus trece. Cu ajutorul acestui system beneficiezi tot timpul de vizibilitatea maximă a sistemului tău de iluminare fără a fi nevoit să faci un „dans” continuu între faza scurtă şi cea lungă, cu riscul de a-ţi pierde din concentrarea necesară actului de conducere propriu zis. Pentru o eficienţă maximă, 95% din producători oferă acest sistem exclusiv cu farurile cu xenon, cu sau fără funcţie adaptivă. Lista cu astfel de sisteme ar putea acoperi pagini bune şi, foarte probabil, va continua într-un număr viitor al revistei, dar, pentru moment, noi ne vom opri aici.
Din punctul meu de vedere aceste patru sisteme sunt cele mai relevante în momentul de faţă raportat la modul în care se conduce pe majoritatea drumurilor din România şi cele mai eficiente din punctul de vedere al costurilor.
Am dat un exemplu economic pentru primul sistem, restul se învârt în jurul unor valori similare, cu precizarea că mulţi producători le oferă sub formă de pachet, situaţie ce scade preţul pe total. O flotă auto formată din maşini avansate tehnologic şi sigure este o flotă care va funcţiona fără greşeală şi fără timpi morţi, iar acesta este un avantaj pentru toţi, de la firme până la angajaţi şi terminând cu restul participanţilor la trafic.
Costuri
Cea mai bună afacere este să achiziţionezi aceste sisteme sub formă de pachete de dotări de siguranţă, astfel vei plăti o sumă mult mai mică decât dacă ai achiziţiona individual o parte din ele. În multe ţări din vestul Europei maşinile echipate cu astfel de sisteme de siguranţă au parte de reduceri considerabile la asigurările obligatorii, dar şi la cele opţionale tip CASCO.
Istorie
Primul sistem ABS (Antilocking Brake Sistem) a fost dezvoltat de Bosch încă din anii ’30, dar prima maşină dotată cu această tehnologie a apărut abia în 1978 atunci când producătorul german Mercedes-Benz l-a lansat pe modelul W 116. Precursor al Clasei S moderne, W 116 a fost şi prima maşină dotată cu airbag-uri. În 1997, Mercedes-Benz a continuat şirul inovaţiilor în materie de siguranţă cu modelul W 140, prima maşină de producţie din lume dotată cu sistem ESP (Electronic Stability Program). Considerate dotări de lux în anii ’80, aceste sisteme au ajuns în prezent în echiparea standard obligatorie a tuturor automobilelor de serie.
(Articol publicat în revista AutoExpert Flote, luna noiembrie 2013)
Comentați?