Despre autostrada Timişoara-Belgrad se vorbeşte de ceva timp, însă lucrurile nu au avansat aproape deloc. Acum însă par să se pună în mişcare, odată cu intenţia CNAIR de a realiza documentaţia tehnică pentru sectorul Timişoara-Moraviţa din fonduri europene.
În 2017, Cabinetul Grindeanu aproba un memorandum privind negocierea şi semnarea unui Protocol de cooperare între România şi Serbia, potrivit căruia cele două guverne urmau să colaboreze pentru susţinerea diplomatică şi financiară a proiectelor de investiţii legate de transport la frontiera comună, în special pentru construcţia autostrăzii Timişoara-Vârseţ-Pancevo, pana in anul 2025.
“Includerea unei noi autostrăzi este o prioritate în master planurile de transport ale celor două state. Tronsonul dintre Pančevo şi Vârseţ este recunoscut în lista unicăde proiecte pregătite a Serbiei, iar execuţia lucrărilor pentru sectorul de drum Timişoara – Moraviţa este cuprinsă în Strategia de implementare a Master Planului General de Transport al României pe lista lungă a proiectelor din sectorul rutier, în prima perioada de finanţare 2014-2020, cu suma de 29,5 milioane euro fără TVA”, scria în memorandumul aprobat în data de 2 martie 2017.
Ca atare, autostrada dintre România şi Serbia ar fi urmat să lege Timişoara de Pancevo, de unde porneşte legătura deja existentă cu Belgrad. În plus, pe teritoriul României, şoseaua ar fi trebuit să se conecteze şi cu autostrada A1, în zona Remetea Mare (jud. Timiş).
De atunci însă, de construcţia autostrăzii nu s-a mai auzit nimic concret, iar reprezentanţii Ministerului Transporturilor spun că vina nu aparţine României.
“Memorandumul privind aprobarea iniţierii negocierii si semnarii „Protocolutui intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Serbia pentru punerea in aplicare a studiului de fezabilitate privind planificarea si proiectarea unui nou drum rutier de mare viteza intre Timisoara si Pancevo” a fost semnat in luna martie 2017. Ulterior, protocolul la care face referire memorandumul mentionat mai sus nu a mai fost semnat, din motive independente partii romane. Ca o consecinta, proiectul autostrazii Timisoara-Pancevo nu a mai putut fi acceptat la finantarea din cadrul Programutui Interreg Romania-Serbia”, arăta, anul trecut, Ion Iordachescu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
Timişoara-Moraviţa, 29,5 milioane euro
Conexiunea rutieră cu Republica Serbia, pe traseul Timisoara-Moravita, va lega partea de vest a Romaniei cu Belgrad, cu regiunea centrala a Serbiei si, mai departe, cu sudul Europei – Croatia, Slovenia, nordul Italiei, sudul Frantei – prin autostrada E70.
Segmentul rutier Timisoara – Moravita face parte din reteaua TEN-T centrala de pe teritoriul Romaniei si, conform Master Planului General de Transport (MPGT), se va conecta la coridorul IV Pan-European prin legatura acestuia cu Autostrada A1 Nadlac-Timisoara-Bucuresti-Constanta.
Principalii indicatori prezentati in MPGT prezintă acest segment la profil de drum EuroTrans, nu de autostradă.
Caracteristici:
- Cost total: 29,5 mil euro
- Lungime: 59 km
- Cost/km : 0,5 milioane de euro
- Scor MCA (multi criteria analysis): 4,05
- Cerere de trafic: 10.990 vehicule/zi
- Sursa de finantare: 85% Fonduri UE (Fondul de Coeziune); 15% Buget de stat
La un moment dat, acest proiect părea că nu mai are nicio şansă, însă în timpul vizitei presedintelui Serbiei in Romania, din marte 2018, s-au facut referiri si la realizarea sa. In cele din urmă, se pare că autorităţile de la Bucureşti vor să-l resusciteze.
Cerere depusă pentru fonduri europene
Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a depus, la începutul acestui an, cererea de finanţare din fonduri eruopene pentru elaborare Studiu de Fezabilitate al autostrăzii Timişoara-Moraviţa, un prim pas pentru realizarea şoselei rapide care va ajunge până la Belgrad.
Finanţarea europeană va fi acordată prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020, în cadrul Axei Prioritare 1 – Îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T şi a metroului, Componenta 1, Obiectiv Specific 1.1 – Apel de proiecte pentru Dezvoltarea Infrastructurii Rutiere – sprijin pregătire proiecte de investiţii, Operaţiunea – Creşterea mobilităţii pe reţeaua rutieră TEN-T centrală.
Pe lângă realizarea propriu-zisă a Studiului de Fezabilitate, va fi pregătită şi documentaţia suport de atribuire a Contractului de proiectare şi execuţie lucrări şi asigurarea asistenţei tehnice necesară CNAIR în perioada derulării procedurilor de achiziţie publică pentru proiectare şi execuţie;
Valoarea totală a proiectului este de 14,69 milioane de din care contribuţia Uniunii Europene prin Fondul de Coeziune va fi de 75%, adică de 9,3 milioane de lei.
Proiectul va avea o durată de 32 luni.
Comentați?