Motoarele mai mari vor reveni în forță!

După câțiva ani în care s-a mers pe ideea de downsizing și motoarele au devenit tot mai mici pentru a “da bine” în testele de consum, brusc lumea s-a trezit că viitoarele norme vor fi mult mai drastice și exact acolo cilindreea mică nu va mai fi bună.



Toată lumea știe că mașinile consumă mai mult decât arată cifrele din pliante și prospecte. Mulți spun că, de fapt, mint constructorii. De fapt, nu mint ci respectă metoda de testare a vehiculelor. Conform acestora, rezultatele sunt cele publicate. Mai mult, aceste teste se obțin și se omologhează de entități distincte. Nu se bazează nimeni pe ce declară constructorii. Paralel, producătorii fac testele lor proprii și pot obține mai mult sau mai puțin decât ce au declarat în prospecte.

Dacă în urmă cu puțin timp diferențele dintre consumul declarat și cel obținut era de până în 30%, acum situația s-a agravat foarte mult. Este, practic, imposibil să crezi că un vehicul poate consuma în trafic urban 3,4 l/100 km! Am condus mașini cu astfel de declarații și nu am reușit să scădem sub 7 l/100 km. Era de vină mașina? NU! Era de vină șoferul? Puțin probabil. Era de vină traficul? A avut o contribuție dar nici chiar așa. Mai bine zis, de vină este metodologia! Chiar dacă am fi avut orașul gol și am fi mers normal cu accelerări și frânări de bun simț tot nu am fi obținut același consum. Iată cum se realizează măsurătoarea de consum a mașinilor, pe ciclu urban.

Procedura de măsurare a consumului NEDC (New Europeean Driving Cycle)

– Cu motorul pornit, mașina este menținută staționar timp de 11 secunde din care 6 secunde la punctul mort și 5 secunde în treapta 1 cu ambreiajul apăsat, după care se accelerează ușor până la 15 km/h (în 4 secunde), se merge cu viteză constantă timp de 8 secunde, se frânează timp de 5 s până la oprirea completă (din care ultimele 3 secunde cu ambreiajul apăsat), după care se oprește pentru 21 secunde (cu 16 secunde în neutru și 5 secunde în treapta 1 cu ambreiajul apăsat).

– După 49 secunde, mașina accelerează ușor timp de 12 secunde până la 32 km h (5 secunde treapta 1, 2 secunde pentru schimbarea treptei și 5 secunde în treapta a 2-a), se menține viteza constantă pentru 24 de secunde, se frânează până la oprirea completă în 11 secunde din care ultimele 3 secunde cu ambreiajul apăsat), după care se face o altă pauză de 21 de secunde (16 secunde cu maneta la punctul mort și 5 secunde în treapta 1 cu ambreiajul apăsat).

După 117 secunde, mașina accelerează încet până la 50 km/h în 26 de secunde (5 secunde treapta 1, 9 secunde treapta 2, 8 secunde treapta 3-a și câte 2 secunde pentru schimbarea treptelor). Se merge cu viteză constantă timp de 12 secunde, de încetinește până la 35 km/h în 8 secunde, se merge constant alte 13 secunde și se oprește 12 secunde (2 s timp de schimbare din a 3-a în a 2-a, 7 s în a 2-a și ultimele 3 secunde cu ambreiajul apăsat), după care se face pauză de 7 secunde cu schimbătorul la punctul mort și ambreiajul cuplat (pedala ridicată). Ciclul se încheie în 195 secunde după o distanță teoretică de 994,03 m, și se repetă de patru ori. Durata totală este de 13 minute și 3976,1 metri cu o viteză medie de 18,35 km/h.

 

Bun, aceasta este procedura standard. Acum, gândiți-vă dacă se poate circula în oraș în acest fel. Practic, nu fără a atrage o sumedenie de claxoane în spate. Să zicem că ignorăm claxoanele, tot rămân aspecte care nu apar în metodologie. Spre exemplu, testele se fac cu mașina cu motorul cald. De regulă, oamenii pornesc de două sau mai multe ori pe zi, cu motorul rece (dimineața când pleacă de acasă și seara când pleacă de la muncă). De aici se pot observa și diferențe mari între consumurile declarate și cele obținute la motoarele diesel care nu se încălzesc așa ușor. De fapt, în oraș, sunt slabe șanse să încălziți diesel-ul în 4 kilometri și 15 minute dacă afară sunt sub 10 grade. Poate doar dacă aveți preîncălzitor!

Din această metodologie mai înțelegem ceva: accelerațiile lente și la viteze mici avantajează motoarele cu cilindree mică și supraalimentate. La asemenea accelerații și viteze, turbina nu intră în funcțiune, rezultând un consum redus de carburant. Dar nimeni nu accelerează astfel în mediul urban. În general, șoferii accelerează de la 0 la 50 km/h în timpi cuprinși între 5 și 10 secunde, nu 15 cât se impun în măsurătorile curente.

Viitoarele metode vor fi mai realiste

Noile norme WLTP (World harmonized Light vehicle Test Procedures) au clasificări de consum în funcție de puterea specifică a vehiculelor (kW/tonă). De asemenea, se va schimba procedura astfel încât să conteze mai mult și viteza de deplasare, iar pe extraurban se va ajunge până la 131,5 km/h. Adică vom avea de a face cu un set de proceduri mai apropiate de realitate. În aceste situații, motoarele mic-litrate, turbo, vor fi clar dezavantajate. Prin urmare, constructorii vor trebui să revină la motorizări de cilindree mai mare. De asemenea, se vor face și cinci opriri-plecări.

Prin urmare, viitoarele norme promit să arate rezultate mai apropiate de valorile reale. Iar în acele rezultate nu vor mai fi avantajate motoarele turbo, de cilindree mică montate pe caroserii prea grele. De fapt nu va mai avea nimeni un avantaj; vor fi rezultate mai pertinente, mai aproape de realitate. Iar motivul pentru care în trecut rezultatele din teste erau mai apropiate de ce obținea omul pe stradă este acela că erau mult mai puține motoare turbo. Majoritatea erau aspirate și de cilindree rezonabilă: 1.6 – 2.0 litri chiar și mașini de clasă compactă. Dar, în niciun caz, nu erau motoare de 1.0 pe vehicule de peste 1.600 kilograme.

Adaugati comentariu