Modificarea legislaţiei privind detaşările transnaţionale: ţările bogate din UE se protejează de „dumpingul social”

Nicoleta Gheorghe, avocat, Radu şi Asociaţii SPRL/EY Law



Pe 23 octombrie, miniştrii muncii şi ai afacerilor sociale din cadrul Uniunii Europene şi-au exprimat acordul cu privire la abordarea generală propusă de Comisia Europeană cu privire la modificarea regulilor privind detaşările transnaţionale.

Acordul confirmă principiile cheie propuse de Comisia Europeană în martie 2016, în centrul cărora stă plata egală pentru muncă egală, prestată la acelaşi loc de muncă („equal pay”). Venită ca o iniţiativă a „ţărilor bogate ale Uniunii Europene”, modificările legislative vor afecta puternic companiile din statele membre mai puţin dezvoltate economic precum România, care vor putea accesa mult mai greu piaţa unică.

Pentru a asigura condiţii salariale corecte şi un mediu de lucru echitabil, Comisia Europeană a propus următoarele schimbări principale în domeniul detaşărilor transnaţionale:

(a) Remunerarea lucrătorilor detaşaţi: lucrătorii detaşaţi ar trebui să beneficieze de condiţii de plată şi de muncă echivalente cu cele de care beneficiază lucrătorii locali (principiul „remuneraţiei egale pentru aceeaşi muncă”)

(b) Reguli aplicabile agenţiilor de muncă temporară: regulile naţionale aplicabile agenţiilor de muncă temporară se vor aplica şi în cazul agenţiilor stabilite în străinătate care detaşează lucrători

(c) Detaşările pe termen lung: în cazul în care detaşarea depăşeşte 24 de luni, toate condiţiile de muncă din statul membru gazdă vor deveni aplicabile (cu excepţia condiţiilor de încheiere şi încetare a contractului de muncă), dacă sunt mai favorabile lucrătorului detaşat decât cele din statul membru de unde a fost detaşat.

În mod evident, principala modificare este reprezentată de conceptul de „equal pay” care va afecta în mod semnificativ piaţa muncii la nivelul Uniunii Europene.
În prezent, angajatorii trebuie să plătească lucrătorilor detaşaţi cel puţin salariul minim reglementat de ţara gazdă. În opinia Comisiei, acest aspect poate crea diferenţe salariale între lucrătorii detaşaţi şi cei locali (lucrătorii detaşaţi fiind în general plătiţi mai puţin decât lucrătorii angajaţi local) şi o posibilă concurenţă neloaială între societăţile angajatoare.

În aceste condiţii, Comisia Europeană propune ca toate normele privind remunerarea, stabilite prin lege sau prin contracte colective de aplicare generală, care se aplică lucrătorilor locali să se aplice şi lucrătorilor detaşaţi. Astfel, remuneraţia lucrătorilor detaşaţi urmează să includă nu numai salariul minim dar şi alte elemente precum bonusuri sau indemnizaţii, după caz.

De exemplu, în prezent, un lucrător român detaşat în Franţa trebuie să primească un salariu cel puţin egal cu salariul minim pe economie din Franţa (1.480,27 euro). În contextul modificărilor preconizate, acelaşi salariat român detaşat în Franţa ar trebui să beneficieze de o remuneraţie formată din salariul minim plus alte sporuri şi indemnizaţii (de exemplu spor de toxicitate, spor de vechime, indemnizaţie pentru mobilitate etc.) stabilite prin lege sau contract colectiv de muncă de aplicare generală (de exemplu contractul colectiv aplicabil unei industrii şi/sau unei regiuni) şi care în prezent sunt obligatorii doar pentru lucrătorii cu contract de muncă local. Se poate ajunge astfel ca remuneraţia totală primită de lucrătorul român detaşat să depăşească semnificativ salariul minim pe economie din Franţa, mai ales în situaţia în care activităţii prestate de lucrătorul detaşat i se va aplica un contract colectiv de muncă.

Este evident că o astfel de modificare a legislaţiei comunitare va reduce apetitul angajatorilor români de a detaşa lucrători în străinătate, în principal din cauza costurilor mai mari decât în prezent, a formalităţilor de conformare mai numeroase şi mai complexe. În opinia noastră, mecanismul detaşării transnaţionale va fi utilizat doar în situaţii specifice, dictate poate de nevoia de muncă înalt calificată, mai ales în cadrul aceluiaşi grup de companii. De asemenea, este posibil ca anumiţi angajaţi să solicite afilierea la sisteme de asigurare privată, în cazul în care nu ar mai putea fi asiguraţi în sistemul public de asigurări sociale din ţara de origine, ceea ce din nou ar creşte costul pentru angajatori.

Aspectele pozitive ale modificării legislaţiei ţin de transparenţa informaţiei: statele membre vor fi obligate să publice şi să menţină actualizate, pe un website naţional unic, elementele care compun remuneraţia pe teritoriul lor, conform legii sau a contractelor colective de aplicare generală. Prevederile contractelor colective se vor aplica doar dacă sunt publicate pe website-ul naţional unic. Astfel, companiile interesate să presteze servicii într-un stat membru se vor putea informa într-un mod facil şi transparent cu privire la costurile pe care le vor avea cu lucrătorii detaşaţi.

Deşi Comisia Europeană anticipează o mai bună protecţie a lucrătorilor detaşaţi, graţie acestor modificări, rezultatul concret va fi reducerea migraţiei forţei de muncă dinspre ţările mai puţin dezvoltate economic ale Uniunii Europene către economiile bogate prin intermediul detaşării. La nivelul companiilor multinaţionale care obişnuiesc să transfere forţă de muncă dintr-o jurisdicţie în alta se va constata o creştere a costurilor salariale impuse fie de necesitatea angajării unor lucrători mai scumpi de pe pieţele locale, fie de creşterea costurilor detaşării acestora dintr-o ţară în alta.

 

Adaugati comentariu