Maşini NOI vs SECOND HAND. Ce regim fiscal aplicăm?

de Horia Matei, Senior Tax Consultant în cadrul Accace



Prima maşină

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România a fost obligată să transpună legislaţia şi să ţină cont de jurisprudenţa în materie fiscală. Cu toate acestea, la aproximativ 10 ani de la data aderării, aplicabilitatea legislaţiei în privinţa bunurilor second hand, în special a autovehiculelor aduse din Comunitate, prezintă dificultăţi de interpretare atât pentru autorităţile fiscale, cât şi pentru persoanele direct implicate în astfel de tranzacţii, recte intermediari sau beneficiari finali.

Reguli aplicate mijloacelor de transport considerate noi

Conform definiţiilor oferite de către legislaţia fiscală în vigoare, orice mijloc de transport, în speţă vehicul terestru, este considerat ca fiind nou dacă are un motor a cărui capacitate depăşeşte 48 cm3 sau a cărui putere depăşeşte 7,2 KW, destinat transportului de pasageri. De asemenea, aceste vehicule sunt considerate noi dacă nu au fost livrate cu mai mult de 6 luni de la data intrării în funcţiune sau nu au efectuat deplasări care depăşesc 6.000 km.

De la momentul aderării la UE, achiziţiile intracomunitare de mijloace de transport noi au luat un avânt considerabil, aspect ce a necesitat şi necesită tratarea cu atenţie în privinţa fiscalizării acestor operaţiuni. Astfel, pentru orice achiziţie intracomunitară sau import, locul taxării din punctul de vedere al TVA este considerat în permanenţă România − respectiv locul în care vor fi înmatriculate aceste mijloace de transport considerate noi. În privinţa taxei datorate, aceasta poate fi dedusă fie prin mecanismul de taxare inversă, dacă beneficiarul este o persoană impozabilă ce aplică regimul normal de taxare sau direct prin plata efectivă către bugetul de stat dacă persoana este orice altă entitate care aplică un regim derogatoriu − tip întreprindere mică, instituţie publică ori simplă persoană fizică.

Reguli aplicate mijloacelor de transport considerate second hand

Directiva 2006/112 CE defineşte “bunurile second hand” drept bunuri mobile corporale, care pot fi reutilizate în aceeaşi stare sau după reparaţii, altele decât obiecte de artă, obiecte de colecţie sau antichităţi, inclusiv mijloace de transport ce nu sunt considerate noi conform legislaţiei de TVA aplicable la nivel Comunitar.

masini-floteautoConsiderat regim derogatoriu, similar regimurilor pentru întreprinderi mici sau pentru agenţii de turism, regimul de TVA pentru bunuri second hand este reglementat atât de Directiva Europeană în materie de TVA, cât şi transpusă de legislaţia autohtonă, proaspăt rescrisă. În linii mari, regimul fiscal aplicabil bunurilor second hand presupune trazacţionarea unor bunuri considerate second hand, clar definite de către legislaţia fiscală, de către o persoană impozabilă intermediar ce achiziţionează din ţară, UE sau import astfel de bunuri în scopul revânzării, în cadrul activităţii economice. Diferenţa majoră faţă de regimul normal de taxare ce presupune aplicarea TVA pe întreg lanţul de distribuţie de la producător la consumatorul final, este aceea că regimul special pentru bunuri second hand presupune aplicarea taxei la marja de profit obţinută de către intermediar. Baza de impozitare a TVA reprezintă marja de profit calculată pentru întreaga perioadă fiscală ca diferenţa între preţul de vânzare perceput cumpărătorului (preţ de vânzare constituit din suma obţinută de persoana impozabilă revânzătoare de la cumpărătorul final, inclusiv subvenţii legate de tranzacţie, impozite, obligaţii de plată, taxe şi alte cheltuieli) şi preţul de cumpărare (constituit din suma obţinută de către furnizorul iniţial de la intermediarul revânzător).

Un aspect important de menţionat este acela că regimul special poate fi aplicat de către intermediari exclusiv pentru achiziţiile de bunuri ce provin de la următoarele categorii de furnizori, stabiliţi în Romania sau în alt stat membru din UE:

  • Persoane neimpozabile − persoane fizice sau instituţii publice,
  • Persoane neimpozabile dacă livrarea de bunuri este integral scutită de TVA fără drept de deducere,
  • Alte persoane revânzătoare ce aplică regimul special, pentru care taxa a fost inclusă în pretul de vânzare.

De asemenea, bunuri supuse regimului second hand nu pot fi achiziţionate dacă pentru acestea a fost dedusă taxa în amonte, fie că vorbim de achiziţie intracomunitară de bunuri pentru care taxa se deduce intregral sau parţial prin taxare inversă ori bunurile au fost achiziţionate scutit de TVA – prevăzute după caz de art. 292 şi art. 293 din Codul fiscal.

Apariţia acestui regim special la nivel Comunitar s-a datorat nevoii de a trata într-o manieră nediscriminatorie pe de o parte intermediarii care aveau posibilitatea deducerii taxei din amonte, concomintent cu scutirea/taxarea livrarilor de bunuri, şi pe de altă parte, intermediarii care aplicând acest regim derogator nu aveau posibilitatea deducerii TVA aferent achiziţiilor de bunuri. Astfel, regimul marjei asigură colectarea TVA de către intermediar la nivelul marjei de profit aplicată bunurilor revândute, în condiţiile în care TVA nu poate fi dedus ţinând cont de condiţionarile amintite anterior.

Pot deduce beneficiarii finali TVA din achiziţiile de mijloace de transport?

Răspunsul este afirmativ doar în situatia în care mijloacele de transport sunt considerate noi sau chiar second hand, dar sunt achiziţioante de la furnizori care aplică regimul normal de taxare, iar beneficiarul bunului este considerat persoană impozabilă care poate deduce TVA cu condiţia de a folosi aceste mijloace de transport în scopul activităţii economice desfăşurate. Cum aminteam anterior, aplicarea regimului second hand de către cumpărătorul-revânzător nu dă dreptul de deducere nici acestuia şi nici beneficiarilor finali ce achiziţioneaza astfel de bunuri. De altfel, intermediarul are obligaţia de a preciza pe factura de vânzare faptul că aplică regimul special pentru bunuri second hand, TVA fiind inclus în valoare şi nedeductibil pentru consumatorul final.

Obligaţii declarative şi administrative pentru intermediari

Intermediarii au obligaţia de a ţine o evidenţă distinctă atât a operaţiunilor desfăşurate în cadrul regimului special pentru bunuri second hand în situaţia în care desfăşoară atât activităţi supuse regimului normal de taxare, cât şi operaţiuni supuse regimului marjei. Astfel, intermediarul va ţine o evidenţă în baza unui (i) jurnal special de cumpărări în care se înscriu toate bunurile supuse regimului special, (ii) a unui jurnal special de vânzări în care se înscriu toate bunurile livrate în regim special şi (iii) va ţine un registru care permite să se stabilească, la finele fiecărei perioade fiscale, totalul bazei de impozitare pentru livrările efectuate în perioada respectivă, pe cota de TVA aplicabilă şi, după caz, taxa colectată.

Concluzii

Ţinând cont de faptul că o mare parte din flota auto utilizată pe teritoriul României este preponderent una îmbatrânită, mulţi dintre cumpărători optând pentru achiziţia în regim second hand, pe lângă componenta de mediu, trebuie ţinut cont şi de componenta fiscală a acestor operaţiuni. De cele mai multe ori, mijloacele de transport aduse din Comunitate nu sunt revândute de către profesionişti − intermediari autorizaţi, înregistraţi fiscal pentru astfel de operaţiuni.
De asemenea, regimul derogatoriu pentru bunuri second poate fi aplicat de către intermediari, însă în limitele şi prin respectarea obligaţiilor şi a drepturilor mai sus amintite. O componentă importantă a desfăşurării unor activităţi în cadrul unui astfel de regim trebuie să o reprezinte, pe lângă conformarea fiscală a intermediarilor în vederea neprejudicierii bugetului de stat, şi corecta informare a potenţialilor cumpărători ai mijloacelor de transport, în special în privinţa limitărilor aplicabile din perspectiva taxei ce poate fi dedusă.

Profil de specialist

horia-matei-accaceHoria Matei, Senior Tax Consultant în cadrul Accace, are o experienţă de peste 5 ani în consultanţă fiscală, cu expertiză în domeniul taxelor indirecte.

Este autor de lucrări şi articole în domeniul fiscal în publicaţii de specialiate şi a sustinut diverse prezentări pentru evenimentele organizate de TaxEU sau Ziarul Financiar Online. Horia Matei are o pregătire universitară economică şi deţine un masterat în Economie obţinut în cadrul ASE Bucureşti, precum şi diverse certificări IBFD.

Profil de companie

Cu un număr de 330 de profesionişti în cadrul birourilor deschise în şapte ţări din Europa Centrala şi de Est, Accace reprezintă una dintre companiile de consultanţă şi externalizare de top din regiune. De-a lungul anilor, Accace a dobândit o experienţă remarcabilă, deţinând în prezent un portofoliu de peste 1.400 de clienţi, majoritatea companii internaţionale. În prezent, Accace furnizează servicii prin intermediul birourilor din: România, Cehia, Germania, Polonia, Slovacia, Ucraina şi Ungaria. Locaţiile din alte ţări europene sunt acoperite de partenerii de încredere Accace.Primul birou Accace în Romania a fost înfiinţat în 2007, în prezent furnizând o gamă largă de servicii de contabilitate şi raportare financiar-contabilă, salarizare şi administrare de personal, consultanţă fiscală, precum şi înfiinţare, administrare şi lichidare companii. Aflaţi mai multe despre Accace în Romania accesand: www.accace.ro.

 

(Articol publicat în revista FloteAuto, noiembrie 2016)

 

Adaugati comentariu