Legea Acceleratorului Industrial, inițiativa Comisiei Europene prezentată săptămâna trecută, își propune să revitalizeze industria europeană și să consolideze eticheta „Fabricat în Europa”. Deși producătorii și furnizorii din industria auto salută schimbarea politicii industriale, aceștia consideră că măsurile sunt încă insuficiente pentru a face față provocărilor competitivității și presiunii internaționale.
Prezentarea de către Comisia Europeană a Legii Acceleratorului Industrial marchează un punct de cotitură în politica din domeniu a UE. Acest proiect de lege protecționist își propune să crească ponderea sectorului în PIB-ul european de la 14,3% la 20% până în 2035 și să consolideze autonomia continentului. Cu toate acestea, în sectorul auto, propunerea generează deja reacții mixte.
Între producătorii precauți și criticile mai vocale din partea furnizorilor, industria salută schimbarea strategică, subliniind în același timp limitele măsurilor în fața amplorii schimbărilor în curs.
Producătorii auto solicită mai multă flexibilitate
Reuniți la Bruxelles, membrii Comitetului Vehiculelor Ușoare al Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) au plasat dezbaterea într-un context global deosebit de tensionat, caracterizat de concurență sporită, lanțuri de aprovizionare fragile și politici protecționiste în creștere.
Pentru Ola Källenius, președintele Comitetului Vehiculelor Ușoare al ACEA și CEO al Grupului Mercedes-Benz, ecuația europeană rămâne complicată. „Europa riscă să-și piardă atractivitatea ca loc pentru investiții și producție dacă nu reușim să sincronizăm mai bine ambiția climatică, realitățile economice și competitivitatea globală”, a declarat el.
Producătorii susțin obiectivul de decarbonizare, dar consideră că actualul cadru de reglementare rămâne prea restrictiv. Potrivit ACEA, obiectivul de CO2 pentru 2030 reprezintă o provocare majoră, iar asociația subliniază că, dacă vânzările de vehicule electrice cu baterii nu se triplează în termen de patru ani, producătorii europeni s-ar putea confrunta cu sancțiuni semnificative.
Pentru a evita această situație, organizația pledează pentru o mai mare flexibilitate în reglementare. Mai exact, propune extinderea perioadei de ajustare a obiectivelor de emisii de la trei la cinci ani, între 2028 și 2032, și extinderea mecanismelor de compensare care permit producătorilor să îndeplinească obiectivele.
Situația pare și mai delicată pe piața vehiculelor utilitare ușoare. Vânzările de autoutilitare electrice și hibride plug-in reprezintă abia peste 10% din noile înmatriculări, un nivel considerat incompatibil cu obiectivele de reducere a emisiilor de CO2 stabilite pentru următorul deceniu.
Eticheta „Fabricat în Europa” doar pentru mașini electrice, restrictivă
În rândul furnizorilor de componente pentru automobile, dezbaterea se concentrează mai mult pe domeniul de aplicare real al etichetei „Fabricat în Europa”. Reprezentanții asociației furnizorilor de componente pentru automobile (CLIFA) salută introducerea acestui principiu în legislația europeană, dar consideră sistemul prea restrictiv pentru provocările industriei.
Legea Acceleratorului Industrial introduce, pentru prima dată, o definiție a unui vehicul european: asamblat în Uniune, cu cel puțin 70% din componentele sale originare din Europa (cu excepția bateriilor), care trebuie să includă mai multe elemente cheie produse în UE.
Potrivit CLIFA, această prevedere marchează o schimbare doctrinară mult așteptată. Cu toate acestea, domeniul de aplicare ales limitează semnificativ raza de acțiune a regulamentului. Preferința europeană se va aplica doar vehiculelor electrice și hibride plug-in, care reprezintă în prezent mai puțin de o treime din piața auto europeană, excluzând cea mai mare parte a activității furnizorilor din industria auto.
Un alt punct criticat este deschiderea sistemului către anumite țări terțe legate de UE prin acorduri comerciale sau vamale. Pentru furnizori, această posibilitate slăbește impactul conceptului „Fabricat în Europa”, fiind posibil să eludeze regulile privind conținutul local.
În acest context, CLIFA consideră că prioritatea trebuie să fie securizarea întregului lanț valoric al sectorului auto în Europa și solicită în mod specific abolirea politicii privind preferința europeană.
Critici și din partea sindicatelor
Wolfgang Katzian, președintele Federației Sindicale din Austria (ÖGB) și al Confederației Europene a Sindicatelor (CES), salută în principiu proiectul Legii Acceleratorului Industrial, considerându-l un „impuls important pentru o politică industrială activă”. Cu toate acestea, implementarea concretă este crucială.
„«Fabricat în Europa» trebuie să meargă mână în mână cu locuri de muncă de înaltă calitate. Sprijinul nu trebuie acordat necondiționat. Acesta trebuie să fie legat de condiții obligatorii și verificabile, cum ar fi garanțiile de localizare, asigurarea și extinderea locurilor de muncă, măsuri de calificare și formare continuă însoțitoare și respectarea consecventă a standardelor de drept al muncii.”
Katzian critică, de asemenea, aplicarea si asupra partenerilor în acorduri de liber schimb cu UE: «Fabricat în Europa» trebuie să rămână limitat la Spațiul Economic European și nu trebuie să devină «Fabricat cu Europa»”. În opinia acestuia, extinderea ar submina nucleul inițiativei, consolidarea creării de valoare europeană. ÖGB solicită, de asemenea, înființarea unui fond de investiții permanent al UE, modelat după Facilitatea de redresare și reziliență, pentru a crea un spațiu bugetar mai mare pentru investițiile viitoare.
Sursa foto: Volkswagen
CITEȘTE ȘI:
83% din vehiculele electrice deținute de francezi sunt subvenționate de stat
Chery va deschide un centru de cercetare și dezvoltare la Paris
Comentați?