În România, piaţa platformelor tip Uber este de aproape 1,6 mld. lei

Potrivit unui studiu efectuat de PwC România pentru Asociaţia ”Coaliţia pentru Economia Digitală”, piaţa locală a platformelor de mobilitate urbană (de tip Uber sau Clever) este estimată la 1.587 milioane de lei.



uber

Din valoarea totală a piaţei platformelor de mobilitate urbană, cea de e-hailing (care include contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicaţiile de mobilitate urbană) este de 706 milioane de lei, iar cea de ride-sharing de 881 milioane de lei.

Astfel, din piaţa totală de transport urban privat, cea de ride-sharing reprezintă 21%, iar cea a platformelor de mobilitate urbana (care include si contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicaţiile de mobilitate urbană) reprezintă 44%, facilitând accesul românilor la servicii de transport urban privat şi suplinind o
nevoie de mobilitate urbană neadresată de modalităţile tradiţionale de transport urban.

În plus, studiul arată că activitatea platformelor de mobilitate urbana generează beneficii economice directe şi indirecte de peste 1 miliard de lei anual, fiind complementară serviciilor de taximetrie şi avand un impact sistemic pozitiv.

Astfel, beneficiile directe, reprezentate de taxele şi impozitele plătite de către operatorii de transport ce utilizează aceste platforme digitale de mobilitate, sunt de 304 milioane de lei anual, în vreme ce beneficiile indirecte, care reprezintă gradul de multiplicare in economie al consumului de servicii de transport urban privat generat prin platformele de mobilitate urbană, sunt de 781 milioane de lei.

Densitatea auto din România cunoaşte o creştere semnificativă – numărul de  autovehicule raportat la mia de locuitori. Spre exemplu, în Bucureşti aceasta este cu  22% mai mare decât media UE, iar infrastructura rutieră nu a reuşit să ţină pasul cu  această creştere a parcului auto. Acest lucru face ca Bucureştiul să fie între cele 5 cele  mai congestionate oraşe din lume din punct de vedere al traficului, călătoriile cu maşina  durând în medie cu 50% mai mult decât în condiţii normale de trafic, ceea ce se traduce prin 57 de minute timp de călătorie suplimentar datorat traficului congestionat per şofer zilnic, sau 218 ore anual suplimentare petrecute în maşini. Dincolo de timpul pierdut în maşini, acest fapt pune şi serioase probleme de mediu, nivelul particulelor în suspensie  din aer din Bucureşti fiind dublu faţă de cel maxim recomandat de Organizaţia Mondială  a Sănătăţii. În aceste condiţii, platformele de mobilitate urbana au găsit teren propice  pentru dezvoltare, acestea venind să acopere un necesar neacoperit al pieţei de mobilitate urbană”, a arătat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanţă pentru Management, coordonatorul studiului.

 

CITEŞTE ŞI:

Circulaţia rutieră, închisă temporar la PTF Ruse

Călătoreşti în Austria? Preţul vignetelor în 2019

 

Adaugati comentariu