Cel puțin la nivel teoretic, România are ambiții mari în ceea ce privește reducerea poluării. Pentru aceasta, Ministerul Economiei și-a făcut un plan în domeniul energiei și schimbărilor climatice, în care a inclus și înverzirea parcului auto național, prin electrificare și prin utilizarea biocombustibililor avansați.
România își propune reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră (GES) cu 78% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, Ministerul Economiei susținând că au fost făcute deja progrese semnificative, o dată ce a fost realizată, până în 2019, 79% din ținta stabilită. Mai mult, autoritățile susțin că, până în 2025, chiar 94% din obiectiv va fi deja atins. Cu asemenea rezultate, Ministerul Economiei privește și mai departe și, potrivit Planului Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030, vrea să obțină o reducere aproape totală (90%) a emisiilor nete de GES până în 2050. Pentru aceasta, mizează pe sursele regenerabile de energie (SRE) și stabilește ținte sectoriale, inclusiv pentru transporturi. În acest domeniu, de exemplu, obiectivul privind ponderea SRE în consumul de energie finală în 2030, de peste 70%, va fi atins, în principal, prin electrificare. În același timp, biocombustibilii care respectă prevederile Directivei privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile vor avea, de asemenea, un rol semnificativ, cu o pondere de 19% în 2030.
Demersul nu este, însă, chiar ieftin. Calculele Ministerului Economiei arată că investițiile totale în sectoarele consumatoare de energie, domeniile care necesită cele mai extinse și costisitoare intervenții, depășesc 2 miliarde de euro, o parte substanțială vizând sectorul Transporturi, unde sunt necesare 1,7 miliarde de euro.
Cele 7 strategii în transporturile rutiere dib România
Pentru aplicarea planului integrat de reducere a emisiilor de GES, transporturile rutiere din România sunt vizate de 7 măsuri care includ electrificarea parcului auto național, mobilitatea alternativă, dezvoltarea pieței biocombustibililor, creșterea ponderii camioanelor și autobuzelor alimentate cu combustibili alternativi sau extinderea infrastructurii de metrou.
1. Creșterea ponderii autoturismelor alimentate cu combustibili alternativi
Potrivit Planului Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030, această ”măsură răspundere nevoii majore de promovare și utilizare a mașinilor cu combustibili alternativi pentru a reduce emisiile de GES, a realiza un transport mai durabil și pentru a atinge obiectivele stabilite în Pactul Verde European, Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și Acordul de la Paris”.
Ca urmare a dezvoltării infrastructurii de încărcare a autovehiculelor electrice, se estimează că, până în 2050, 65% din autoturismele din România vor fi electrice și 20% vor fi alimentate cu hidrogen, în timp ce restul parcului de autoturisme va fi împărțit între autoturisme de tip plug-in hibrid (13%) și alimentate pe benzină (2%).
Totodată, se au în vedere și următoarele valori-țintă ăentru 2030 în ceea ce privește infrastructura de încărcare:
– Puncte de reîncărcare electrică de înaltă putere (cel puțin 50kW) pe rețeaua de autostrăzi, drumuri expres, drumuri naționale – 2.896 unități;
– Puncte de reîncărcare electrică de înaltă putere (cel puțin 50kW) pe rețeaua de drumuri din unitățile administrativ-teritoriale (UAT-uri) – 13.200 unități;
– Alte puncte de încărcare de înaltă putere și putere normală – 12.083 unități.
2. Creșterea ponderii autobuzelor și microbuzelor alimentate cu combustibili alternativi
Se prevede că, în 2050, cota de piață a autovehiculelor pentru transportul pasagerilor, după tipul de combustibil utilizat, va fi:
– Electric – 75%
– Hidrogen – 25%
3. Modernizarea transportului public urban
Autoritățile consideră că, transportul urban, ca sursă majoră de emisii de GES mai ales din cauza creșterii semnificative a numărului de vehicule înmatriculate, oferă potențialul modernizării prin punerea în circulație a unui cu parc nou de vehicule.
4. Extinderea infrastructurii de transport cu metroul
Prin această măsură se urmărește dezvoltarea rețelei de transport subteran în municipiile București și Cluj-Napoca. În acest moment, Ministerul Economiei cunoaște doar bugetul necesar pentru Capitală, de 1,12 miliarde de euro (fără TVA), bani care ar proveni de la bugetul de stat, de la Agenția Internațională Japoneză de Cooperare (JICA) din fonduri europene.
5. Creșterea ponderii camioanelor alimentate cu combustibili alternativi
Potrivit autorităților, măsura răspunde nevoii majore de promovare și utilizare a autovehiculelor de transport marfă (sub 3,5 tone și peste 3,5 tone) alimentate cu combustibili alternativi. Astfel, se estimează că, până în 2050, 62% din autovehiculele de transport marfă din România vor fi electrice, 35% vor fi alimentate cu hidrogen regenerabil și 3% vor fi hibride.
6. Mobilitate alternativă
Obiectivul principal al acestei măsuri îl reprezintă reducerea poluării atmosferice la nivel local. Autoritățile consideră că, în acest scop, vor trebuie lansate o serie de inițiative, cum ar fi organizarea de campanii, oferirea de subvenții și implementareaunor sisteme pentru a încuraja achiziționarea sau închirierea bicicletelor și trotinetelor electrice, precum și folosirea sistemelor de tip car-sharing, ride-sharing și mobilitatea ca serviciu (MaaS).
De asemenea, măsura își propune să promoveze mersul pe jos ca mijlocde transport viabil în interiorul localităților. În plus, această măsură implică introducerea unor politici privind parcarea auto menite săreducă folosirea autoturismelor în zonele urbane. Cu precădere în orașele mai mici, unde mulți rezidenți folosesc adesea mașinile pentru călătorii scurte, se așteaptă ca aceste strategii să determine o tranziție amplă către utilizarea bicicletelor, trotinetelor electrice și a mersului pe jos. ”Această schimbare poate ajuta la atenuarea congestionării traficului, la reducerea emisiilor de GES și la îmbunătățirea nivelului de sustenabilitate al comunității și a calității aerului la nivel național”, explică Ministerul Economiei.
7. Dezvoltarea pieței biocombustibililor avansați
Obiectiv principal în reprezintă creșterea producției interne de biocombustibili avansați, în contextul în care autoritățile consideră că ponderea SRE în sectorul transporturilor va fi atinsă doar prin utilizarea semnificativă a acestor tipuri de combustibili. Având în vedere obligațiile instituite de directiva RED II privind utilizarea biocombustibililor avansați și criteriile de sustenabilitate care trebuie îndeplinite, Ministerul Economiei spune că este nevoie de colaborarea dintre autoritățile române și companiile din domeniu pentru creșterea producției interne. Ca ipoteză de lucru, se estimează că este necesară o pondere de cel puțin 3,5% a biocombustibililor avansați în consumul de energie finală în transporturi în 2030.
(Articol publicat în revista Flote Auto, februarie 2024)
CITEȘTE ȘI:
Autostrada A7 Moldova. Patru tronsoane din 13 ar trebui să fie finalizate în 2024
Expoziția interactivă a tehnologiilor Continental pregătește a doua etapă a turneului său european
Comentați?