Capitala României ocupă un dezonorant loc 4 în Topul oraşelor în care șoferii pierd cel mai mult timp la volan în orele de vârf, atât în centrul orașului, cât și în zona metropolitană, conform Studiului de trafic pentru 2023 realizat de producătorul de sisteme de navigaţie TomTom. În plus, Bucureștiul se plasează tot pe locul 4 la nivel mondial și din punctul de vedere al emisiilor de CO2 produse de mașinile care circulă în orele de vârf.
Mobilitatea urbană contribuie esențial la exacerbarea unor probleme precum schimbările climatice, sănătatea și dezvoltarea economică, iar, în acest context, studiile de trafic ale TomTom sunt considerate un barometru al tiparelor de circulație rutieră în orașele din întreaga lume. Datele prezentate de producătorul de sisteme de navigație, care sunt colectate de la 600 de milioane de dispozitive conectate, au devenit un indicator al modului în care oamenii se deplaseză, iar informațiile sunt utilizate de analiști, de companii și de autorități pentru a studia fluxurile de mobilitate.
La volan, dar pe loc
Datele publicate de compania TomTom arată că, anul trecut, Capitala s-a plasat pe locul 8 la nivel mondial în clasamentul orașelor cu cea mai aglomerată circulație rutieră, viteza medie de deplasare a mașinilor în orele de vârf fiind de numai 17 km/oră dimineața și de 16 km/oră seara. Acest lucru înseamnă că pentru a parcurge 10 km au fost necesare 35 de minute dimineața, respectiv 38 de minute seara. Comparativ, cei care au folosit o bicicletă, cu o viteză medie de 17 – 24 km/oră, au avut nevoie de 25 – 35 de minute pentru a parcurge aceeași distanță. Cei care au mers cu bicicletele electrice, la o viteză de 19 – 25 km/oră, au parcurs cei 10 km și mai repede, în 24 – 32 de minute. iar cei cu scuterele electrice, la o viteză de 22 – 40 km/oră, în 15 – 27 de minute. Chiar dacă transportul alternativ pe două roți nu este chiar pentru toată lumea, comparațiile arată că el este o soluție mult mai ieftină și mai rapidă pentru deplasările din orele de vârf.
Drept urmare, bucureștenii au pierdut în traficul din centrul orașului, în orele de vârf (dimineața și seara), 150 de ore, cu 6 ore și 42 de minute mai mult decât în 2022. Adică 6 zile și 6 ore din viață.
Potrivit Studiului de Trafic, pierderea zilnică de timp la volan, cauzată de aglomerația de pe șosele, este de aproximativ 39 de minute. Aceste date sunt caracteristice unei deplasări de 20 de km (10 km dimineața și 10 km seara) într-o zonă cu o rază de 5 km față de centrul Capitalei.
Dacă se analizează traficul din zona metropolitană a Bucureștiului, care cuprinde și localitățile – satelit, șoferii au pierdut, anul trecut, în traficul din orele de vârf, 112 de ore, în creștere cu 3 ore și 14 minute comparativ cu 2022. Pierderea zilnică de timp la volan, în acest caz, este de aproximativ 27 de minute.
Toate aceste calcule arată că, la nivel mondial, Bucureștiul se plasează pe locul 4 din punctul de vedere al pierderii de timp la volan, atât în centrul orașului, cât și în zona metropolitană.
Astfel, la nivel agregat, cel mai mult timp în traficul din centrul orașelor se pierde, anual, în:
1. Dublin – 158 de ore
2. Lima – 157 de ore
3. Mexico-City – 152 de ore
4.București – 150 de ore
5.5. Londra – 148 de ore.
În zonele metropolitane, cel mai mult stau la volan, dar mașina nu se mișcă tot timpul, șoferii din:
1. Bogota – 117 ore
2. Manila – 117 ore
3. Lima – 116 ore
4. București – 112 ore
5. Bengaluru – 109 ore
Traficul și emisiile de CO2
Traficul aglomerat din orele de vârf determină și emisii de CO2 pe măsură. Din acest punct de vedere, Capitala României se numără din nou printre orașele cele mai poluate din lume de circulația mașinilor.
Potrivit Studiului de Trafic al Tom Tom, din cauza blocajelor din traficul de la orele de vârf, luând în calcul un parcurs mediu de 10 km dimineața și 10 km seara, mașinile pe benzină din București emit anual 308 kg de CO2, iar cele pe motorină, 264 kg de CO2. Din acest punct de vedere, Capitala ar trebui să fie pe un loc mai ”fruntaș”, pe poziția a doua în cazul vehiculelor pe benzină și pe poziția a treia în cazul dieselurilor, însă clasamentul a luat în calcul totalul emisiilor de CO2 din orele de vîrf, nu doar al celor deteerminate de blocajele din trafic.
Astfel, cele mai poluate orașe de circulația mașinilor pe benzină sunt Londra – 1.155 kg CO2 (din care 295 kg CO2 în blocaje), Paris – 1.115 kg CO2 (344 kg), Manila – 1.053 kg CO2 (295 kg), București – 1.046 kg CO2 (308 kg) și Ankara – 1036 kg CO2 (204 kg).
Cele mai poluate orașe de circulația mașinilor pe motorină sunt Londra – 1.086 kg CO2 (264 kg), Paris – 1.076 kg CO2 (308 kg), Manila – 999 kg CO2 (260 kg), București – 990 kg CO2 (264 kg) și Ankara – 1.061 kg CO2 (162 kg).
O provocare globală
Tendințele anului 2023 confirmă scăderea generală a vitezei medii de deplasare a mașinilor în majoritatea orașelor analizate în Studiul de trafic TomTom. Din cele 387 aglomerări urbane, în 228 de orașe vitezele medii au scăzut. Drept urmare, creșterea atât a costului benzinei, cât și a consumului, din cauza timpilor mai mari de călătorie, are un impact clar asupra bugetului șoferilor care folosesc mașina în fiecare zi pentru a ajunge la serviciu. În peste 60% din cele 351 de orașe în care TomTom cumulează prețurile la combustibil, bugetul mediu a crescut, în medie, cu 15% între 2021 și 2023. Această creștere a consumului are, în mod natural, un impact direct asupra emisiilor medii de CO2 per vehicul.
În cazul Bucureștiului, calculele arată că, în orele de vîrf, costul anual al conducerii unei mașini pe benzină este de 3.149 lei, din care 928 de lei din cauza blocajelor din trafic. O zi lucrată de acasă pentru angajații care merg cu mașina la serviciu, de exemplu miercurea (cea mai aglomerată zi a săptămânii în orele de vârf ale serii), determină o economie anuală de 629 de lei și 209 kg de CO2. Similar, trei zile lucrate de acasă (miercurea, joia și vinerea) duc la o economie anuală de 1.869 de lei și 621 de kg de CO2.
„Cu mai mult de jumătate din populația lumii trăind în zone urbane, blocajele din trafic și consecințele lor pentru economie, mediu și sănătate au devenit o problemă care trebuie abordată urgent”, a avertizat Ralf-Peter Schäfer, vicepreședinte în cadrul TomTom. Potrivit acestuia, organizarea zonelor urbane este esențială pentru gestionarea continuă a traficului. Orașele mari folosesc Big Data pentru a planifica infrastructura și dezvoltarea menite să atenueze congestionarea traficului. Concret, analiza datelor istorice de trafic poate ajuta orașele în creștere să proiecteze sisteme rutiere mai eficiente și să planifice o zonare mai bună folosind informații despre locație.
Astfel, datele de trafic în timp real pot ajuta algoritmii utilizați de municipalități pentru a gestiona blocajele de trafic prin optimizarea logisticii rutiere și a rutelor. De altfel, potrivit unui studiu McKinsey, acest lucru poate reduce timpul de navetă în orașe cu 15-20%. Datele pot fi folosite pentru a preveni blocajele de trafic prin sincronizarea inteligentă a semaforului, prin introducerea unor limite de viteză variabile și prin transmiterea unor alerte în timp real care să le arate șoferilor cele mai rapide rute.
(Articol publicat în revista Flote Auto, februarie 2024)
CITEȘTE ȘI:
În România anului 2050, 65% dintre autoturisme și 62% dintre camioane vor fi electrice
UE își concentrează atenția pe munca prin platforme digitale. Sunt vizate și firmele de ridesharing
Comentați?