Guvernul va discuta miercuri modificarea Codului Fiscal. Cele 4 propuneri-cheie

Proiectul de Ordonanţă privind modificarea Codului Fiscal va fi analizat în şedinţa Guvernului de miercuri, cea de astăzi fiind amânată în lipsa unor avize, care au sosit însă ulterior, a anunţat minstrul Finanţelor, Ionuţ Mişa.



fiscalitate-floteauto

Acesta a mai arătat că, deşi Consiliul Fiscal a dat proiectului aviz negativ din cauza impactului economic, implementarea măsurilor prevăzute „nu va crea probleme”.

Săptămâna trecută, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că măsurile fiscale anunţate de Guvern vor complica problemele în loc să le rezolve, iar pentru promisa creşterea a salariilor nu este nevoie de această „mega-ţopăială fiscal-bugetară”.

„Acest pachet, după părerea mea, nu este clamata revoluţie fiscală, ci cred că se va transforma într-o bulversare fiscală”, a susţinut Iohannis, la Palatul Cotroceni.

În ceea ce priveşte trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat şi reducerea impozitului pe venit, şeful statului a susţinut că, la prima vedere, acestea sunt un lucru interesant. „De exemplu, coaliţia de guvernare PSD – ALDE spune că transferă contribuţiile sociale la angajat, dar vine pe de altă parte cu acea nouă taxă de solidaritate cum au numit-o sau ceva similar de 2,25% care rămâne la angajator. Păi noi transferăm ori nu transferăm? În realitate transferăm parţial”, a spus Klaus Iohannis.

Cum va modifica Guvernul Codul Fiscal

Conform Proiectului pentru modificarea Codului Fiscal, publicat la sfârşitul săptămânii trecute pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, sunt propuse o serie de modificări care vizează în principal aria de impozitare directă.

1. Impozit pe venit
Proiectul pentru modificarea Codului Fiscal propune o micşorare a ratei impozitului pe venit de la 16% la 10% începând cu 1 ianuarie 2018, pentru veniturile obţinute din: activităţi independente, salarii şi asimilate salariilor, cedarea folosinţei bunurilor, investiţii, pensii, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, premii şi alte surse.

2. Contribuţii sociale obligatorii
Începând cu 1 ianuarie 2018, în cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor,se propune transferul către angajat a sarcinii fiscale a obligaţiilor privind contribuţiile sociale obligatorii datorate de angajator. Cu toate acestea, angajatorul va avea în continuare obligaţia de a reţine şi de a vira sumele respective la bugetul de stat.
Totodată, se propune reducerea numărului contribuţiilor sociale de la 6 la 3, respectiv contribuţia de asigurări sociale (CAS), contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) şi contribuţia asiguratorie pentru muncă. Astfel, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor, contribuţiile sociale obligatorii vor fi: CAS (datorată de angajaţi) – 25% în cazul condiţiilor normale de muncă, – 4% în cazul condiţiilor deosebite de muncă, – 8% în cazul condiţiilor speciale de muncă, CASS (datorată de angajaţi) – 10%, contribuţia asiguratorie pentru muncă (datorată de angajatori) – 2,25%.
De asemenea, persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente vor putea alege baza de calcul a CAS (i.e. cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară), în timp ce baza de calcul pentru CASS va fi stabilită la nivelul salariului minim brut pe ţară.

3. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
Conform noilor propuneri, încadrarea societăţilor ca microîntreprinderi nu va mai lua în considerare plafonul de până în 500.000 euro pentru cifra de afaceri. Astfel, societăţile care la 31 decembrie 2017 vor avea venituri sub 1.000.000 euro, vor deveni microîntreprinderi începând cu 1 ianuarie 2018, datorând impozit pe veniturileînregistrate în cotă de 1% sau 3% în funcţie de numărul de angajaţi.
Dacă, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 1.000.000 euro, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depăşit această limită.
De asemenea, se elimină restricţiile privind domeniile de activitate ale microîntreprinderilor. Astfel, vor putea deveni microîntreprinderi şi societăţile care vor desfăşura activităţi de consultanţă, bancare, în domeniul jocurilor de noroc, asigurărilor, etc.

4. Transpunerea prevederilor Directivei 2016/1164/UE în domeniul legislaţiei naţionale

a) Limitarea deductibilităţii dobânzii şi a altor costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic
Se propune înlocuirea prevederilor curente referitoare la deductibilitatea cheltuielilor cu dobânda şi a pierderilor din diferenţe de curs valutar cu un set nou de reguli conform prevederilor Directivei. Astfel, costurile excedentare ale îndatorării (calculate ca fiind diferenţa între veniturile din dobânzi şi cheltuielile aferente îndatorării), care depăşesc plafonul deductibil de 200.000 euro, sunt deductibile limitat, în perioada fiscală în care sunt suportate, până la nivelul a 10% din baza de calcul.
Baza de calcul este reprezentată de diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, în perioada fiscală de referinţă, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, costurile excedentare ale îndatorării, precum şi sumele deductibile reprezentând amortizarea fiscală. În condiţiile în care baza de calcul are o valoare negativă sau egală cu zero, cheltuielile excedentare ale îndatorării sunt nedeductibile în perioada fiscală de calcul, putând însă să fie reportate fără limită de timp în anii fiscali următori şi în aceleaşi condiţii de deducere.

b) Impozitarea la ieşire
Prin intermediul acestui mecanism propus, în cazul în care un contribuabil transferă active sau îşi mută rezidenţa fiscală într-o altă jurisdicţie, se taxează câştigul de capital creat reprezentând diferenţa între valoarea de piaţă şi valoarea fiscală, chiar dacă acest câştig nu a fost realizat până în momentul ieşirii.

c) Regula antiabuz
Prin intermediul acestei reguli se acordă autorităţilor naţionale posibilitatea de a refuza contribuabililor beneficiile fiscale obţinute din aranjamente abuzive. Deşi se propune reglementarea printr-un articol separat, se face, de asemenea, referire la prevederile existente în Codul Fiscal la art. 11.

d) Reguli privind societăţile străine controlate
Prin această regulă se atribuie veniturile unei societăţi străine controlate, supusă unui impozit scăzut în ţara de reşedinţă, către contribuabilul român (societate-mamă), care devine astfel impozabil pentru aceste venituri atribuite, potrivit regulilor societăţilor străine controlate, în România.
Criteriile de identificare ale unei societăţi străine controlate au în vedere procentul de deţinere (i.e. entitatea este deţinută mai mult de 50% de un contribuabil român, plătitor de impozit pe profit) precum şi impozitul pe profit plătit efectiv de către entitatea controlată (numai dacă diferenţa dintre impozitul pe profit care ar fi fost perceput în România pentru aceleaşi operaţiuni şi impozitul pe profit plătit efectiv de către entitatea controlată este mai mare decât acesta din urmă).
Veniturile care ar putea fi atribuite contribuabilului român sunt veniturile pasive, ca de exemplu veniturile din dobânzi, redevenţe, dividende, etc.

 

 

Adaugati comentariu