Gazul petrolier lichefiat revine în actualitate, odată cu evoluția tehnologiei și necesitatea de a găsi soluții de a reduce emisiile poluante cât mai mult. Încercăm să înțelegem în continuare dacă e un trend care merită luat în seamă de către companii ori, dimpotrivă, o soluție care trebuie evitată.
Instalațiile de alimentare cu GPL nu mai reprezintă o noutate. Dimpotrivă, toată lumea a auzit de ele, mai ales datorită reputației de ”cost la jumătate față de benzină sau motorină”. Însă nu toată lumea crede că această soluție alternativă e și viabilă, pentru că, nu-i așa, ”riști să-ți explodeze butelia din portbagaj!”.
Așadar, subiectul GPL suscită multe discuții contradictorii. Pe care acum le mutăm în domeniul flotelor auto, deoarece ne punem întrebarea dacă firmele ar trebui sau nu să apeleze la această soluție.
Ce este GPL-ul?
„Gazul petrolier lichefiat” este un produs rezidual obținut în procesul de fabricare a benzinei și motorinei. GPL-ul este, practic, un combustibil în stare lichidă, cu proprietăți între butan și propan. În mod hilar, pe vremea lui Ceaușescu se arunca o mare parte din acest ”reziduu”, deoarece nu existau aplicații pentru utilizarea lui… Însă alții au realizat că GPL-ul are un avantaj major față de benzină sau motorină: emisiile poluante sunt mai reduse în medie cu 20%, în timp ce emisiile de CO2 sunt cu până la 50-60% mai mici decât în cazul utilizării carburanților clasici. Așa încât GPL-ul este considerat de multe organisme drept un carburant ecologic. Sau măcar în mod clar mai puțin poluant.
Temerile cele mai mari legate de instalațiile GPL se referă la siguranță. Este un rezultat al primilor pași stângaci făcuți după revoluție. Atunci s-au instalat ”după ureche” multe dispozitive, pe mașini vechi și neîntreținute corespunzător, incidentele survenind foarte rapid, de unde și popularizarea rapidă a ideii că ”mașinile pe GPL sunt nesigure”.
Însă într-un sfert de secol am asistat la o evoluție foarte mare a tehnologiei. La ora actuală, instalațiile GPL au rezervoare considerate mult mai sigure decât cele pentru benzină, iar sistemele de injecție și modulele de control electronic rivalizează cu ale marilor nume din domeniul auto. Apoi pierderile de putere sunt insignifiante, de ordinul a câtorva procente, insesizabile în utilizarea cotidiană. Nu în ultimul rând, uzura prea mare a motorului e și ea de ordinul trecului, mai ales dacă se utilizează uleiuri dedicate pentru motoarele pe GPL.
Sunt chestiuni încă greu de surmontat din punct de vedere psihologic, dar adevărul este că soluția GPL are, în momentul de față, mult mai multe avantaje decât dezavantaje și se dovedește un concurent puternic pentru benzină și diesel.
Ne luptăm cu firmulițele care vând ilegal sisteme GPL sau nu oferă servicii de calitate și siguranță, deci apar clienți nemulțumiți care fac o imagine negativă fenomenului. E foarte greu să crești piața în mod sustenabil, fără niciun ajutor din partea statului. Iar firmele sunt conduse de oameni, care au și ei temerile și limitările lor în înțelegere (Silviu Raicea, director comercial AGR Autogas Group)
Costurile pentru carburant
În cadrul TCO-ului unui parc auto, cel mai important cost pe care îl suportă o firmă este cel ținând de achiziția mașinilor. Totuși, prin scăderea valorii reziduale, de multe ori costul necesar achiziției mașinilor cade pe locul doi după costurile necesare pentru utilizarea lor
Așa încât costurile pentru combustibili ajung să aibă cea mai mare importanță în cadrul TCO, mai ales pentru că sunt variabile, depinzând atât de evoluția prețurilor la carburanți, cât și de durata de utilizare a vehiculelor. Ei bine, reducerea aproape la jumătate a acestor cheltuieli nu poate lăsa indiferentă o companie, nu-i așa?
Principial, adaptarea unei instalații GPL pe un motor pe benzină duce la un consum de GPL cu 1-2 litri/100 km mai mare decât consumul de benzină. Însă prețul litrului de GPL este cu aproape 50% mai redus.
Deci, la un plin, de exemplu, se cheltuie cu 30-40% mai puțin pe carburant! Dat fiind costul instalațiilor GPL actuale, amortizarea investiției se produce rapid (în general în mai puțin de un an dacă vorbim de rulaje mari lunare).
Trendul de creștere al numărului de instalații GPL montate în 2014 a fost mai temperat față de anul precedent, din cauza scăderii temporare a prețurilor la benzină și motorină, deci a scăderii ecartului față de GPL. Însă estimez că anul acesta trendul va reveni la o creștere mai accentuată, care se va păstra și în următorii 5 ani (Liviu Ștefan Urdea, Key Account Manager LUKOIL Lubricants East Europe)
Susținere pentru GPL
UE a dat o directivă prin care, până în 2020, cel puțin 20% din parcul auto pe benzină din fiecare țară trebuie să fie echipat cu sisteme de propulsie cu combustibili alternativi. Cum este, ați ghicit, GPL-ul. De ce acest lucru?
Pe de o parte, e o cale de a mai reduce poluarea – GPL-ul are emisii poluante mai reduse, deci e de preferat benzinei sau motorinei. Pe de altă parte, vorbim și de o viziune pe termen lung: GPL-ul este mai ieftin, deci scad costurile de transport, prin urmare produsele și serviciile pot fi mai ieftine, iar consumul poate fi stimulat. O logică imbatabilă într-o societate dezvoltată, nu-i așa?
În anumite țări europene (Franța, Italia, Polonia, pentru a da numai câteva exemple), au existat sau există programe de subvenționare pentru montarea instalațiilor GPL pe mașini. Ori scutiri avantajoase de la taxe și impozite, tot cu rolul de a motiva utilizatorii să-și monteze instalații GPL pe mașini (de exemplu, în Londra mașinile pe GPL sunt scutite de taxa de congestie pentru accesul în centrul capitalei britanice, la fel ca și mașinile hibride ori electrice).
Până în 2020 mai sunt doar 5 ani, iar situația parcului auto de la noi este foarte pesimistă: doar maximum 4% din mașinile cu motoare pe benzină sunt echipate cu instalații GPL. Este cazul ca guvernul și instituțiile abilitate să realizeze și să pună în practică foarte repede o strategie în această direcție. Dar aici mă tem că deschid o ”cutie a Pandorei” și risc să deviez de la subiectul acestui material.
Mai există un factor care ar putea da un mare câștig de cauză GPL-ului în viitorul apropiat: taxarea drastică a carburanților convenționali. Momentan, GPL-ul se supune aceluiași nivel de accizare precum benzina și motorina, diferența de preț provenind strict din procesele de fabricare mai ieftine și din cererea mai scăzută. Însă Uniunea Europeană pregătește creșterea impozitelor pentru benzină și, mai ales, pentru motorină, așa încât în anii următori s-ar putea ca diferențele de preț între GPL și ceilalți carburanți să fie mult mai mari decât până acum. De ce să nu ne pregătim din timp pentru niște economii substanțiale în viitor?
Ce mai presupune GPL-ul
În primul rând, pentru a evita factorul sensibil al siguranței, alegerea și montarea instalațiilor GPL trebuie realizate de către specialiști serioși, în service-uri autorizate de RAR și folosind instalații și componente ale unor firme cunoscute și cu o calitate garantată a produselor. E important de înțeles că fiecărei motorizări i se potrivește o anumită instalație GPL – cei de la AGR chiar au lansat, începând cu 2009, un catalog de kituri GPL dedicate, în ideea de a educa piața.
Principalele elemente ale unui sistem GPL constau în rezervorul pentru gazul petrolier lichefiat, reductorul (care se alege în funcție de puterea motorului și de debitul de combustibil), injectoarele și modulele electronice, acestea trebuind sincronizate cu electronica mașinii, pentru a prelua corect datele și a asigura funcționarea optimă a motorului. După cum se vede, suntem departe de ideea că o instalație GPL poate fi montată în spatele blocului de nea Gigel…
Montajul unei instalații GPL e complex și necesită specialiști serioși, nu se face după ureche. Cine spune că aceeași instalație merge pe toate tipurile de mașini, nu este un profesionist ((Silviu Raicea, director comercial AGR Autogas Group)
Apoi intervin factori precum cheltuielile de întreținere, garanția și mentenanța. În general, reviziile la mașinile cu instalații GPL survin la fiecare 6 luni sau 15.000 km, constând mai mult în verificări și reglaje decât în schimbarea unor consumabile costisitoare. Așa încât cheltuielile de întreținere sunt cel mult la același nivel cu al unei mașini cu motor pe benzină.
Există, însă, posibilitatea de a crește perioada de schimb a uleiului chiar și la 30.000 km, prin adoptarea unor filtre mai performante, mai ales că arderea GPL-ului e mai eficientă și mai curată, ceea ce înseamnă mai puține impurități în ulei. Iar aici mai intervine un aspect: apariția uleiurilor speciale pentru motoarele pe GPL.
Din punct de vedere tehnic, un motor alimentat cu GPL presupune o ardere la temperaturi mai înalte și condiții speciale de lubrifiere. Prin urmare, un ulei dedicat trebuie să satisfacă două condiții majore: să aibă un conținut scăzut de cenușă sulfat, de până în 1% (majoritatea acestora au un procent de circa 0,7-0,8%), iar în al doilea rând să conțină un aditiv cu o mai bună capacitate antinitrare și antioxidare.
Cu toate că un astfel de ulei trebuie să îndeplinească niște condiții mai drastice, diferențele de preț față de un ulei normal echivalent sunt mai mici decât ne-am aștepta: circa 3-4% (exemplu pentru gama 10W-40 oferită de Lukoil Lubricants). Deci, indiferent că vorbim de persoane fizice sau de firme cu mașini alimentate cu GPL, este clar că investiția într-un astfel de ulei, pentru motoare pe GPL, merită.
De reținut că avantajele față de un ulei normal se observă de-abia după 50-60.000 km, lucru foarte important dacă mașina are încă de la început montată o instalație GPL. Însă extrem de puțini producători auto au și asemenea modele în ofertă, în general montarea instalațiilor făcându-se after-market, de către montatori specializați, uneori în parteneriat cu producătorul auto. Prin urmare, nu există nici normative speciale referitoare la utilizarea unor uleiuri speciale pentru motoarele cu GPL, dar este foarte probabil ca acestea să apară odată cu accentuarea interesului producătorilor pentru acest fenomen.
Diferențele de preț sunt mici deoarece doar aditivul crește costul, nu și uleiul de bază. În mod ciudat, companiile încă nu conștientizează costul mic al acestor uleiuri, mai ales raportat la avantajele pe care le aduc (Liviu Ștefan Urdea, Key Account Manager LUKOIL Lubricants East Europe)
Cum rămâne cu flotele?
După cum spuneam mai devreme, numărul de mașini cu GPL din România se cifrează la 250-260.000, reprezentând mai puțin de 4% din parcul auto al mașinilor pe benzină. În Turcia, de exemplu, procentul este de aproape 50%, iar în țări precum Italia sau Polonia este de peste 25-30%. Evident, nu e vorba doar de persoane fizice, companiile fiind și ele destul de numeroase.
La noi, deocamdată numărul de mașini cu GPL este destul de mic în cadrul flotelor, fiind vorba de a o nișă încă la început de drum. Nu este un secret că majoritatea sunt firme de taximetrie, în unele cazuri proporția mașinilor cu GPL ajungând chiar și la 50% din flota de câteva sute.
Având în vedere toate cele spuse până acum, o firmă care dorește achiziția de autoturisme noi poate e cazul să se gândească de două ori înainte de a face investiția. În cazul autoturismelor, modelele pe benzină au prețurile inițiale clar mai tentante decât variantele diesel, dar amortizarea mașinilor diesel poate surveni rapid în cazul utilizării intense, iar costurile de utilizare pot fi mai rezonabile în utilizare preponderent extraurbană
Pe de altă parte, motoarele diesel au o întreținere mai scumpă, tehnologia mai complexă e mai pretențioasă, iar fiabilitatea proverbială nu mai e la același nivel în cazul noilor sisteme common-rail. În multe cazuri, s-ar putea ca achiziția unei flote de mașini pe benzină, pe care ulterior se montează instalații GPL, să devină mult mai rentabilă, datorită motivelor amintite până acum.
Cei de la AGR oferă chiar exemple concrete. La o mașină pe care s-a montat în urmă cu 5 ani o instalație GPL a rezultat o economie de peste 40.000 de lei (la un rulaj mediu de 3.000 km/lună și un consum de 10 litri/100 km). Economie care înseamnă costul unei mașini noi! În plus, valoarea la revânzare a unei mașini cu instalație GPL este, de fapt, mai bună (deoarece vorbim de o ”dotare” care asigură un consum mai scăzut), iar durata medie de viață a unei instalații GPL este chiar și de 10 ani, înlocuirea componentelor presupunând cam aceleași costuri cu ale motoarelor pe benzină, ba chiar costuri mai mici decât ale motoarelor diesel.
GPL și… second hand
Într-un număr anterior, în primul episod al analizei înmatriculărilor de vehicule din România în ultimii 5 ani, am remarcat un trend ușor crescător al companiilor care se orientează către mașini second hand. Lucru care, în parte, este susținut și de fenomenul GPL, motivul fiind simplu: mașinile second hand puțin uzate sunt mult mai ieftine decât mașinile noi, iar instalațiile GPL asigură costuri de utilizare și întreținere mai scăzute decât benzina sau motorina.
În teorie, ar putea părea un fenomen negativ, deoarece astfel se reduce numărul potențialilor clienți-companii de mașini noi. Însă poate e cazul să privim lucrurile dintr-o perspectivă mai optimistă. Și anume aceea că aceste mașini uzate vor polua mai puțin datorită instalațiilor GPL, în plus putând contribui la popularizarea acestui fenomen. Iar apelarea la montatori profesioniști, instalații performante și uleiuri dedicate le asigură acestor IMM-uri o bază mai sigură pentru desfășurarea activității.
În ce privește marele public, generalizarea fenomenului GPL în cadrul mașinilor second hand ar aduce, de asemenea, beneficii în privința scăderii poluării și a menajării bugetului familiei. În plus, astfel există premisele unei evoluții sănătoase a domeniului GPL, prin implicarea unor firme serioase de montatori și printr-o competitivitate benefică realmente pentru utilizatorul final.
Deci, a fi sau a nu fi GPL?
Scurta noastră analiză a relevat, până acum, foarte multe avantaje ale acestei soluții alternative de alimentare. Din păcate, fără o implicare serioasă a autorităților, printr-un program coerent de susținere și o legislație armonizată cu cea europeană, aspectele benefice ale GPL-ului vor continua să rămână în umbra reputației negative promovată de… folclorul auto.
Faptul că instalațiile GPL merită luate în considerare mai serios ne este dovedit de unele firme auto din România, care au în ofertă modele noi alimentate cu GPL. Dacia montează din fabrică instalație GPL pe gama Logan. AGR și Autoitalia au un parteneriat prin care le oferă și firmelor modelul Fiat Qubo GPL. Importatorul Peugeot și Citroen propune modelele 301, respectiv C-Elysee cu motorizări GPL validate de PSA Franța.
Cel mai cunoscut combustibil alternativ pentru motoarele cu ardere internă este GPL-ul. În ultimii 10 ani numărul stațiilor de GPL probabil s-a dublat, practic nu există probleme de infrastructură. GPL-ul e ideal în acest moment pentru firmele care vor un cât mai bun management al costurilor (Silviu Raicea, director comercial AGR Autogas Group)
Vom reveni asupra fenomenului GPL, care nu mai poate fi tratat doar ca un subiect marginal. S-ar putea să avem chiar surpriza să descoperim că este, de fapt, un domeniu mult mai dezvoltat decât credem. Așteptăm și părerile voastre.
Exemple de modele de serie cu GPL comercializate în mod oficial de proucători și importatori:
Modelele Logan și Logan MCV cu motorizarea 1.2 16V 75 CP sunt echipate din uzină cu un kit GPL Landi Renzo. Consumul mixt se cifrează la 7,5 litri/100 km, iar emisiile CO2 sunt de 120 g/km (față de 136 g/km motorul pe benzină). Rezervorul de GPL se instalează în locul roții de rezervă, iar rezervorul de benzină este redus de la 50 la 32 de litri.
Diferența de preț dintre un motor cu GPL și unul non-GPL este de 700 euro, prețul de bază pentru Logan GPL pornind de la 8.600 euro (TVA inclus). Programul de întreținere al mașinilor Dacia pe GPL este identic cu al versiunilor pe benzină.
2. Citroen C-Elysee GPL / Peugeot 301 GPL
Cele două modele alimentate cu GPL sunt rezultatul unui parteneriat între Trust Motors (importator Peugeot-Citroen în România), CRC Buzău (importator al produselor BRC-Italia) și CZAKRAM Polonia (firma care transformă instalațiile BRC-Italia cu dedicație specifică pentru vehiculele Peugeot/Citroen). Practic, pentru 301 și C-Elysee se oferă o instalație GPL care, sub aspect tehnic (montaj/funcționare), îndeplinește standardele de uzină PSA. Modelul Peugeot 301 1.6 Vti GPL pornește de la 13.231 euro (TVA inclus), iar Citroen C-Elysee 1.6 Vti 115 GPL de la 12.400 euro (TVA inclus).
Rezultat al unui parteneriat între importatorul Autoitalia și specialistul AGR Autogas Group. După Fiat Panda, 500L și Doblo cu instalații GPL, cel mai nou proiect le este dedicat prioritar firmelor, cărora le este oferit modelul Fiat Qubo GPL (pentru firme de distribuție sau taxi) la un preț sub 10.000 de euro, TVA inclus. Vehiculele sunt echipate în doar 2 zile cu instalații Tomasetti, care nu reduc dimensiunile portbagajului și asigură rabatarea sau eliminarea banchetei, rezultând un portbagaj de circa 2 mc. Garanția instalației GPL este aceeași cu a vehiculului, iar echiparea cu GPL duce costul pe km la un nivel similar cu al unui vehicul diesel, însă cu un cost mai redus al mașinii și al întreținerii.
va rog , cand oare se va monta si pe DIESEL… !?
Există sisteme de GPL pentru motoarele diesel, dar nu sunt la fel de eficiente și nu substituie motorina.