Finanţarea parcului auto virează spre soluţii alternative: cash sau leasing

Fie că este mai mic sau mai mare, orice business se bazează pe autovehicule. Pentru distribuţie, pentru operativitate, pentru transportul angajaţilor sau doar pentru imagine. Însă după exuberanţa fără precedent din anii 2005-2008, când ritmul de creştere a vânzărilor era în mod constant de două cifre, anii de criză nu numai că au stopat multe decizii de achiziţie, ci au schimbat şi modul în care firmele aleg să-şi finanţeze maşinile.

Un sondaj realizat în acest an de compania de consultanţă Ernst & Young arată că mai mult de jumătate dintre societăţile româneşti şi-ar face investiţiile din rezervele de cash (58%), în timp ce numai o treime (30%) din manageri spun că ar contracta un împrumut pentru finanţare. Extrapolând aceste intenţii strict la parcul auto al unei companii, analiştii spun că pentru întreprinderile mici şi mijlocii, accesul la creditele bancare rămâne în continuare restrictiv, iar companiile mari, cu flote auto, încep să utilizeze din ce în ce mai mult soluţii de finanţare alternative.

Creditele rămân scumpe pentru IMM-uri

Pentru consultantul Dragoş Cabat, sectorul IMM se menţine în aceeaşi stare de avarie indusă de criză. Cu bani aduşi de acasă, cu amânări de plăţi către furnizori sau adoptând politici de discount-uri generoase, majoritatea micilor business-uri sunt nevoite să se descurce cum poate. Ori profitabilitatea lor este foarte redusă, ori au deja împrumuturi, iar valoarea garanţiilor a scăzut şi nu mai pot accesa finanţări în condiţiile în care normele de creditare au devenit mult mai stricte.

„În general, doar cele mai «mari» dintre IMM-uri, adică societăţile de dimensiuni mijlocii, au avut în acest an acces la credite bancare sau la finanţări prin leasing. Deşi poate părea un paradox, pentru că în realitate acest lucru nu prea se vede, soldul creditelor pentru IMM-uri începe să crească. Oricum, firmele mici sunt încă într-o stare de avarie, iar pentru ele finanţările prin credit sau prin leasing rămân scumpe. Pe de altă parte, nici băncile, nici firmele de leasing nu par dornice să le finanţeze”, arată Dragoş Cabat, managing partner al companiei de consultanţă Financial View (foto).

Din punctul său de vedere, marile companii au reuşit să se descurce mai bine cu băncile. În condiţiile în care instituţiile de credit au încercat să-şi menţină numărul de clienţi şi volumul de împrumuturi, soluţia cea mai simplă şi cea mai bună a fost să finanţeze clienţii vechi şi pe cei cu o situaţie financiară stabilă.

“După impactul iniţial de creştere a dobânzilor de la începutul lui 2009, acestea au obţinut condiţii la fel de bune sau chiar mai bune decât au avut în perioada 2007-2008, tocmai pentru că au rămas mai puţini jucători eligibili pentru credite din punctul de vedere al băncilor”, consideră Dragoş Cabat.

De altfel, potrivit datelor BNR, creditele noi pentru companii s-au ieftinit vizibil, ratele medii ale dobânzilor coborând până la 8,63%, minimul istoric al ultimilor 23 de ani.

Evaluarea bonităţii a fost puternic ajustată

Pentru acordarea creditelor pe termen mediu şi lung, planurile de afaceri ale companiilor şi situaţiile financiare previzionate ar trebui să fie foarte importante în evaluarea bonităţii. Dar aceste estimări au la bază situaţia prezentă, care este influenţată de cea istorică, iar băncile devin mult mai prudente în a aprecia viitorul firmelor.

Optimismul pe care îl aveau instituţiile financiare înainte de criză, între anii 2006 – 2008, când estimau că cifra de afaceri a unei companii va creşte în anii următori cu 50%, nu mai există. Acum, aceleiaşi companii, chiar dacă este la fel de performantă şi are acelaşi management, probabil că banca i-ar spune «poţi să creşti cu maxim cu 10%». Aceasta abordare a viitorului a devenit mult mai conservatoare, indiferent de planul de dezvoltare prezentat de către o companie”, explică consultantul Financial View, Dragoş Cabat.

Alternativa avantajoasă

Cum creditul bancar rămâne restrictiv pentru o bună parte a mediului de afaceri, consultanţii spun că firmele ori preferă investiţiile din rezervele de cash, ori se orienteze către variante alternative, precum leasingul financiar sau operaţional.

„Creditele pentru IMM-uri au devenit mai greu de accesat, iar achiziţia de maşini se realizează din resurse proprii. Chiar eu, de exemplu, dacă aş avea nevoie de o maşină la firmă, tot această ultimă metodă aş aplica-o, din resurse proprii. În schimb, am observat o orientare a companiilor mari către modalităţi alternative de finanţare. Leasingul operaţional, ce include şi managementul flotei, este o soluţie foarte practică, iar ofertele au devenit din ce în ce mai atractive”, arată Aurelian Dochia, managing partner al companiei de consultanţă Concept (foto).

Şi pentru Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, leasingul operaţional începe să câştige teren, deşi recunoaşte că mentalitatea de a deveni proprietarul maşinii la finalul contractului încă frânează dezvoltarea pieţei. „Fără doar şi poate, companiile cu flote mari preferă leasingul operaţional, datorită avantajelor oferite de serviciile conexe. Dar această soluţie modernă de finanţare nu s-a dezvoltat încă foarte mult, din cauza simţului de proprietate al oamenilor de afaceri. Ei vor maşina la finalul contractului”, arată Cristian Pârvan.

Cu toate acestea, analiştii spun că finanţările prin leasing au pierdut mult din atractivitate o dată cu limitarea avantajelor fiscale, precum instituirea timbrului de mediu pentru autovehiculele rulate şi limitarea, de la 1 februarie, a deductibilităţii cheltuielilor cu amortizarea, la 1500 de lei/lună.

Modificările legislative au frânat investiţiile

Cu toate acestea, analiştii spun că finanţările prin leasing au pierdut mult din atractivitate o dată cu limitarea avantajelor fiscale, precum instituirea timbrului de mediu pentru autovehiculele rulate şi limitarea, de la 1 februarie, a deductibilităţii cheltuielilor cu amortizarea, la 1500 de lei/lună.

„Aceste modificări legislative au avut un impact major asupra profitabilităţii companiilor de leasing operaţional şi au limitat investiţiile semnificative până acum. Cu siguranţă vom continua să vedem o evoluţie pozitivă a leasingului operaţional şi, dacă legislaţia o va permite, ar trebui să fie vizibilă şi o revenire a volumelor”, arată directorul general al ALD Automotive, Shane Dowling (foto).

La rândul lor, şi reprezentanţii LeasePlan spun că temerile lor în acest moment nu sunt legate de situaţia economică, ci mai degrabă de instabilitatea legislativă care există în România.

„Un exemplu în acest sens este timbrul de mediu, schimbat de foarte multe ori în ultimii ani, sau modificările aduse la Codul Fiscal, care au afectat în primele 6 luni ale anului activitatea firmelor de leasing operaţional”, explică Octavian Chelu, Business Development Manager, LeasePlan.

Datele Asociaţiei Societăţilor de Leasing Operaţional arată că în primele 6 luni, 3.938 autovehicule noi au fost înmatriculate prin leasing operaţional, reprezentând 20% din totalul înmatriculărilor de autoturisme şi autovehicule comerciale uşoare, ceea ce a deteminat o creştere de 1% faţă de jumătatea lui 2012, piaţa de leasing operaţional urcând la 41.514 unităţi.

Nici piaţa de leasing financiar nu a fost ocolită de consecinţele instituirii taxei de timbru, volumul nou finanţat de autovehicule contractându-se în prima jumătate a anului cu 14% comparativ cu perioada similară din 2012, la 400 milioane de euro. Datele asociaţiei de profil, ALB, arată că această soluţie de finanţare este utilizată în proporţie de 97% de către companii, care şi-au orientat mai mult de jumătate din investiţii spre achiziţiile de autoturisme (56%), restul fiind destinate vehiculelor comerciale uşoare (15%) şi vehiculeleor comerciale grele (28%). În ceea ce priveşte tipul de vehicule achiziţionate prin leasing financiar, 81% au fost noi, iar 19%, second hand.

(Articol apărut în revista AutoExpert Flote, luna noiembrie 2013)