Pentru un parc auto, Bonus-ul poate compensa în totalitate Malus-ul din asigurarea RCA

La aproape doi ani de la introducerea sistemului Bonus-Malus la asigurările RCA pentru persoane juridice, reprezentanţii companiilor de asigurări spun că sistemul funcţionează şi este foarte util pentru a aprecia în mod corect profilul riscului. În plus, aceştia arată că pentru deţinătorii de flote, experienţa din ultima perioadă susţine faptul că penalizările pe clasa malus sunt compensate de bonusuri şi atunci prima globală scade.
daunele materiale

“Sistemul bonus-malus s-a dovedit a fi o alternativă viabilă în penalizarea, prin nivelul primei, a celor care produc daune. De cele mai multe ori însă, ca exemplu, dintr-o flotă de 100 vehicule, 15 primesc malus, 85 au bonus, iar prima totală globală, pe flotă, rezultă mai mică decât cea care s-ar cuveni potrivit daunalităţii înregistrate. Până la urmă, această variantă funcţionează, dar, ca în orice sistem, i se pot aduce îmbunătăţiri. Indicatorul «rata daunei» este singurul care ar putea măsura profitabilitatea unui cont, însă nu s-au găsit încă metode pentru a-l lua în calcul”, explică directorul Departamentului Asigurări Auto din cadrul Asirom, Radu Ionescu.

Despre posibilitatea îmbunătăţirii sistemului vorbeşte şi preşedintele Directoratului Omniasig VIG, Mihai Tecău, care propune pentru aprecierea corectă a profilul riscului un alt indicator important, valoarea daunelor înregistrate de un anumit client.

“În opinia noastră, sistemul Bonus-Malus pentru persoane juridice funcţionează şi este foarte util pentru a aprecia în mod corect profilul riscului, respectiv avem informaţiile cu privire la daunele înregistrate de un vehicul în trecut. Sigur, sistemul poate fi în continuare îmbunătăţit, de exemplu, ar putea fi luat în calcul pe viitor şi un alt indicator important: valoarea daunelor înregistrate de un anumit client”, punctează şeful Omniasig VIG.

Mai multe vehicule, şanse mai mari

În momentul implementării sistemului pentru persoanele juridice, la 1 ianuarie 2012, aproximativ 30% din maşinile aflate în proprietatea firmelor au fost încadrate pe malus, conform specialiştilor din piaţa de profil. Dar astăzi, cel puţin din punctul de vedere al Asirom şi Omniasig, ponderea clienţilor-companii încadraţi în clasa Bonus a crescut vertiginos.

În portofoliul Asirom, aproximativ 95% dintre asiguraţii persoane juridice sunt încadraţi cu bonus şi doar 5% cu malus. „Ne referim la portofoliul companiei şi nu la rezultatele din piaţă, unde ponderea celor cu malus este mai mare”, precizează Radu Ionescu.

La Omniasig, ponderile sunt aproape similare, 90% dintre clienţii-companii sunt cuprinşi în clasa bonus şi 10%, în malus. „Având în vedere această structură a portofoliului, putem afirma că, în cazul unui parc de vehicule, Bonusul compenseaza în totalitate Malusul”, explică Mihai Tecău.

Sigur, situaţia nu este una generală. Compensarea în sine depinde de foarte mulţI factori, precum numărul de vehicule, structura parcului, tipul de vehicule care înregistrează malusul sau câte vehicule au avut daune.

“De exemplu, pentru un vehicul de transport marfă având masa maximă totală autorizată de peste 16 tone, un bonus de 10% poate reprezenta jumătate din prima aferentă unui autoturism mediu. Depinde foarte mult şi dacă vehiculele dintr-o flotă ce înregistrează daune sunt, an de an, aceleaşi. În principiu, putem însă spune că sistemul de Malus nu afectează foarte tare flotele cu număr ridicat de vehicule”, adaugă reprezentantul Asirom, Radu Ionescu.

Daunalitatea nu este influenţată de mărimea flotei

Potrivit şefului Omniasig VIG, frecvenţa daunelor nu este influenţată de mărimea unei flote de vehicule.

„Nu se poate afirma în mod cert dacă frecvenţa înregistrată pe segmentul IMM-urilor, de exemplu, este mai mare, comparativ cu segmentul flotelor mari, care numără peste 100 de vehicule. Acest indicator tehnic, frecvenţa daunelor, depinde foarte mult de structura de portofoliu, adică de ocupaţia clientului – obiectul de activitate, categoria vehiculelor- autoturisme, autoutilitare, locaţia clientului – judeţul. Prin strategia de preţ pe care o abordăm, adică cea a tarifelor, încercăm să fim competitivi pentru segmentele profitabile de portofoliu, care înregistrează o frecvenţă a daunelor şi o daună medie reduse”, precizează Mihai Tecău.

La rândul său, şI directorul Asigurări Auto al Asirom arată că există şI flote mari cu daunalitate foarte bună, dar şi flote mici, chiar de până în 10-15 vehicule, cu rezultate foarte slabe. Din punctul său de vedere, însă, o daunalitate extrem de ridicată se înregistrează în rândul transportatorilor de mărfuri, în special al acelora care practică această activitate în regim internaţional. „Daunalitatea este ridicată atât din cauza parcursului mare înregistrat de vehicule, unde există expunere la risc, dar şi a nerespectării, de multe ori, a unor reguli elementare privind, printre altele, alternanţa mers-odihnă”, adaugă Radu Ionescu”.
Potrivit Asirom, frecvenţa de apariţie a daunelor în cazul unui parc auto depinde de cel puţin 4 factori:

  • structura flotei (camioane, autoturisme, autobuze);
  • destinaţia autovehiculelor. De exemplu, apariţia daunelor în cazul autoturismelor este puternic influenţată de scopul pentru care sunt utilizate: pentru uz propriu, pentru servicii de taximetrie, rent-a-car sau distribuţie;
  • modul în care este administrată flota şi măsurile de management al riscului promovate de conducerea companiei;
  • experienţa în conducere a şoferilor. Deşi acest factor este, în general, important în cazul companiilor specializate în transportul de mărfuri şi de persoane, el devine crucial în cazul societăţilor de transport internaţional şi ca atare, se înscrie drept o componentă de bază a managementului de risc.

Reduceri sau penalizări

Sistemul Bonus- Malus este format din 14 trepte de Bonusuri, acele clase de risc ce beneficiază de reduceri faţă de tariful standard şi din 8 trepte de penalizare (Malus). Un asigurat nou, fără istoric în asigurare, este încadrat în clasa neutră B0. Clienţii din această clasă nu beneficiază de nicio reducere faţă de tariful standard, dar nici nu plătesc mai mult. Restul asiguraţilor, în funcţie de comportamentul lor din perioada anterioară, vor fi încadraţi într-o clasă superioară sau inferioară, pornind tot de la nivelul standard al tarifelor.

Cei care încheie poliţe pe 12 luni, urcă 2 clase dacă în anul anterior nu au avut daune, dar pierd 4 clase pentru primul accident. Cei care provoacă 2 accidente într-un an sunt retrogradaţi 7 trepte, iar cei care provoacă 3 accidente într-un an sunt penalizaţi cu 10 trepte.

Cei care încheie poliţe pe 6 luni, câştigă 1 clasă dacă nu au avut niciun incident şi sunt penalizaţi pe acelaşi sistem în caz de accidente.
Dacă asiguratul deţine mai multe vehicule, sistemul Bonus-Malus se aplică distinct pentru fiecare vehicul. În cazul înstrăinării sau radierii vehicului asigurat, stabilirea clasei pentru un nou vehicul se face pornind de la nivelul de care asiguratul a beneficiat anterior.
În cazul unui accident nefericit, valabilitatea poliţei RCA a şoferului care a produs paguba poate fi verificată în CEDAM, baza de date a asigurărilor obligatorii de răspundere civilă auto încheiate pe teritoriul României. Interfaţa de căutare este disponibilă pe site-ul Autorităţii de Supraveghere Financiară (www.csa-isc.ro). Poate fi verificată valabilitatea unei poliţei la o anumită dată şi vizualizată societatea de asigurare care a emis-o. Răspunderea pentru acurateţea datelor din CEDAM aparţine exclusiv societăţilor de asigurare.

De ce plătesc mai mult companiile? Frecvenţa daunelor este mai mare

Poate că mulţi dintre noi s-au întrebat de-alungul timpului care este motivul pentru care persoanele juridice sunt obligate să plătească, în medie, prime mai mari decât persoanele fizice. Reprezentanţii companiilor de asigurări spun că toate calculele actuariale arată că riscul este mai mare în cazul clienţilor-companii decât în cazul populaţiei. Iar în condiţiile în care obiectul tranzanctiei in asigurari este riscul, atunci prima de asigurare reflectă această marime a riscului

„Pretul unei asigurari RCA este stabilit în baza unor calcule actuariale complexe. O explicatie certă pentru aceasta diferenţă este regimul de utilizare al vehiculelor, respectiv numărul de kilometri parcurşi pe an, care se reflectă în frecvenţa daunelor, mai mare cu aproximativ 80% în cazul persoanelor juridice”, explică Mihai Tecău, preşedintele Directoratului Omniasig VIG.

(articol apărut în revista AutoExpert Flote, luna noiembrie 2013)

Adaugati comentariu