Creșterea prețurilor, inflația și costul de trai, situația economică, sănătatea și educația sunt pe primele locuri între preocupările românilor la începutul lui 2023. Ca urmare a războiului din Ucraina, și situația internațională reprezintă o preocupare, atât din punct de vedere economic, cât și de securitate.
După doi ani de pandemie și unul de război în imediata vecinătate, românii pun pe primul loc între preocupările lor creșterea prețurilor, inflația și costul de trai, atât în ceea ce privește situația personală (51%), cât și opinia cu privire la situația națională (53%) și cea de la nivel european (30%). Pe plan personal și național, situația financiară proprie (22%) și cea economică a țării (29%) se clasează pe locul doi, urmate de sănătate (17%, atât la nivel personal, cât și național). În ceea ce privește Uniunea Europeană, românii clasează situația internațională pe locul doi ca preocupare (28%), urmată de resursele de energie (19%).
Majoritatea românilor consideră că propria situație financiară/economică va stagna (40%) sau chiar se va înrăutăți (36%) în următorul an, percepție ce se extinde și la nivel național (31 și, respectiv, 41%) și european (32 și, respectiv, 34%).
Românii sunt mulțumiți de modul în care Uniunea Europeană a gestionat răspunsul la invazia rusă din Ucraina (58%) și sunt în favoarea impunerii de sancțiuni Rusiei (67%), interzicerii anumitor instituții mass-media ruse în UE (61%), finanțării achiziției de echipamente militare pentru Ucraina (55%), furnizării de ajutor umanitar celor afectați de război (71%) sau primirii în Uniune a refugiaților ucraineni (72%). Ei consideră că invazia rusă reprezintă o amenințare la adresa securității atât a Uniunii Europene (69%), cât și a propriei țări (71%). De asemenea, ei apreciază că războiul are impact atât asupra propriei situații financiare (66%, cât și asupra situației economice naționale (69%).
Majoritatea românilor au încredere în Uniunea Europeană (52%, comparativ cu 47% în UE27), 42% dintre ei (50% în UE27) apreciind ca principal rezultat pozitiv al acesteia libertatea de circulație, adică posibilitatea de a călători, studia sau lucra fără restricții în oricare dintre statele membre UE.
În ce privește comportamentul media al românilor, aceștia folosesc cu precădere televizorul (75%) sau rețelele sociale (32%) pentru a se informa pe teme europene, precum și discuțiile cu rudele, prietenii sau colegii de serviciu (51%). Românii declară că sunt conștienți de existența fenomenului de dezinformare și al știrilor false (63%), însă doar jumătate dintre ei apreciază că le pot identifica (54%).
Raportul național pentru România face parte din exercițiul Eurobarometru standard, publicat la fiecare început de an. Datele au fost colectate în perioada 12 ianuarie – 6 februarie 2023, folosind un eșantion de 1.041 respondenți cu vârsta de peste 15 ani.
CITEȘTE ȘI:
FGA a primit 3.737 cereri pentru dosare de daună de la potenţialii creditori ai Euroins
Cristian Pistol, CNAIR: ”Paşi importanţi pentru construcţia Autostrăzii Unirii A8”
Comentați?