Trei municipii din România – București, Cluj și Suceava – au fost selectate de Comisia
Europeană să participe la misiunea UE pentru 100 de orașe inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2030. Ideea Bruxelles-ului este ca aceste zone urbane să joace rolul unor ecosisteme de experimentare și inovare pentru a le ajuta pe toate celelalte în tranziția lor spre neutralitatea climatică până în 2050.
Cu alte cuvinte, în Capitală, dar și în Cluj și Suceava, ar trebui, teoretic, ca peste 8 ani, mult mai devreme ca în restul țării și, în general, în Europa, clădirile să îndeplinească toate criteriile de eficiență energetică, planificarea urbană să fie condusă numai după principii ecologice, iar toată mobilitatea să fie ”curată”. În ceea ce privește ultimul aspect, cel mai provocator al întregului concept, cele trei orașe vor trebuie să decidă ca mașinile să folosească numai sisteme de propulsie fără carbon și noi concepte de vehicule eficiente din punct de vedere energetic, să pună accent pe ”mobilitatea ca serviciu”, binînțeles unul neutru climatic, să promoveze transportul public și ecosistemele energetice fără carbon (de exemplu, hidrogen, biogaz) și să introducă sisteme și soluții inteligente de transport multimodale și integrate.
Am fi naivi să credem că măcar jumătate din toate acestea vor putea fi realizate undeva în România până în 2030. Însă trebuie să luăm în calcul faptul că unele măsuri vor fi implementate în spiritul misiunii UE, cum ar fi cea mai simplă dintre acestea, deși riscantă din punct de vedere electoral, și anume impozitarea agresivă a mașinilor clasice, cu motoare termice, pentru a fi favorizate cele electrice.
Programul este oricum mult prea avansat pentru situația României din acest moment, cu unul dintre cele mai îmbătrânite parcuri auto din Europa, un indicator al stării de pauperitate a locuitorilor. Poate că Bucureștiul, Clujul sau Suceava se poziționează mai bine din acest punct de vedere, însă nu poți să nu te întrebi cât de mare va fi dezechilibru între măsurile care vor urma. Impozitarea va fi cel mai ușor de introdus, dar, de exemplu, producerea energiei numai din surse regenerabile, nu. Noi, contribuabilii, vrând-nevrând, vom renunța la vehiculele cu motoare termice. Dar ceilalți, primarul, consilierii, lucrătorii din Primărie, vor ști să-și ducă treaba la bun sfârșit până 2030? Mai mult ca sigur că nu. Și atunci, te întrebi, cui folosește ca vremurile foarte grele pentru mașinile clasice să vină așa de repede?
(Articol publicat în revista Flote Auto, mai 2022)
CITEȘTE ȘI:
Vânzările de maşini verzi își continuă creşterea în Europa. Raport PwC
Comentați?