Dezbaterea privind viitorul motoarelor cu ardere internă se încinge din nou în Uniunea Europeană. După scrisoarea cancelarului german Friedrich Merz, alți șase prim-miniștri, inclusiv Giorgia Meloni (Italia) și Donald Tusk (Polonia), au solicitat Comisiei Europene să relaxeze viitoarele reguli privind emisiile de CO2, care impun interzicerea mașinilor termice noi după 2035.
Într-o scrisoare obținută de Bloomberg, liderii îndeamnă Comisia să permită utilizarea vehiculelor hibride plug-in, a vehiculelor cu autonomie extinsă și a tehnologiei pilelor de combustie după 2035, în cadrul viitoarei revizuiri a legislației. Aceasta este o solicitare care contrazice în mod clar planul european actual de eliminare „de facto” a motoarelor cu ardere internă.
Liderii consideră că industria auto europeană se confruntă cu un moment de cotitură, în care regulile stricte de mediu se ciocnesc cu realitatea economică. „Nu există nimic verde într-un deșert industrial!”, au scris cei 6 miniștri, adăugând că UE își poate atinge ambițiile climatice doar dacă menține și competitivitatea producătorilor.
Pe lângă Giorgia Meloni și Donald Tusk, scrisoarea a fost semnată de prim-ministrul slovac Robert Fico, prim-ministrul ungar Viktor Orbán, prim-ministrul ceh Petr Fiala și prim-ministrul bulgar Rosen Željazkov. Împreună, aceștia doresc să influențeze pachetul de măsuri pe care Comisia îl pregătește pentru a sprijini industria auto.
Producătorii europeni, inclusiv Stellantis, Volkswagen și Renault, așteaptă îndrumări clare din partea Bruxelles-ului, deoarece ei sunt cei care vor planifica viitoare investiții de miliarde de euro. Conform legislației inițiale din 2023, toate înmatriculările de autoturisme noi începând cu 2035 urmau să aibă emisii zero, ceea ce excludea complet motoarele pe benzină și motorină.
Dar situația pieței s-a schimbat semnificativ de atunci. Vânzările de vehicule electrice cresc mai lent decât se aștepta, în timp ce mărcile chineze amenință producătorii europeni cu prețuri agresive. SUA a complicat și mai mult situația cu taxe vamale mari pentru vehiculele importate. Între timp, industria auto din Europa se confruntă, de asemenea, cu costuri ridicate ale energiei și forței de muncă, obligând companiile să reducă producția sau să relocheze investițiile.
Între timp, Franța pledează pentru o abordare diferită – o așa-numită „preferință europeană” pentru vehiculele electrice, care ar proteja locurile de muncă interne.
În scrisoare, cei șase lideri avertizează că Uniunea Europeană ar trebui să respecte cu strictețe principiul neutralității tehnologice. Aceștia consideră că nu există o soluție unică pentru decarbonizarea transporturilor și că excluderea prea rapidă a anumitor tehnologii ar înăbuși cercetarea, inovarea și concurența sănătoasă.
Comisia Europeană urma să prezinte un nou pachet de măsuri pentru industria auto pe 10 decembrie, dar anunțul a fost amânat pentru 16 decembrie, potrivit publicației germane Tagesspiegel.
Lansarea vehiculelor electrice părea promițătoare după adoptarea regulamentului din 2023, dar acum o serie de constructori auto recunosc public că planurile nu țin pasul cu cererea reală. Drept urmare, tot mai multe țări reconsideră dacă o interdicție completă a motoarelor cu ardere internă în mai puțin de două decenii este măcar fezabilă.
CITEȘTE ȘI:
Achiziția microbuzelor electrice pentru elevi va fi sesizată Parchetului European
Pe 10 decembrie, nu se va lua nicio decizie privind soarta vehiculelor pe benzină și diesel
Comentați?