Traseul spre Ţara Apelor Minerale, reabilitat cu fonduri europene

"Colţul de rai" din Curbura Carpaţilor va deveni mai accesibil atât turiştilor, cât şi investitorilor. Autorităţile spun că prin modernizarea traseului rutier de peste 50 km dintre judeţele Braşov şi Covasna, vor fi atrase mai multe investiţii în zona Bodoc-Malnaş Băi-Biborţeni-Baraolt, Ţara Apelor Minerale .



drum1

Autorităţile locale din Braşov şi Covasna au obţinut fonduri europene pentru modernizarea traseului interjudeţean care uneşte DN 13 cu DN 12, prin Măieruş-Braşov, ocolind munţii Baraolt şi Bodoc, cu revenire la cursul superior al Oltului, în comuna Malnaş. Este vorba despre finanţarea reabilitării unor porţiuni din DJ 131, apoi DJ 131B, precum şi DJ 122, pe traseul DN 13-Măieruş-Apaţa-Ormeniş-Augustin-limita judeţe-Baraolt-Biborţeni-Malnaş-DN 12.

Finanţarea modernizării acestor drumuri, în valoare totală cumulată de peste 190 milioane lei, este asigurată de Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 6 – care vizează îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regională, respectiv Prioritatea de investiţii 6.1 – „Stimularea mobilităţii regionale prin conectarea nodurilor secundare şi terţiare la infrastructura TEN-T”, la care se adaugă contribuţia beneficiarilor, judeţele
Braşov şi Covasna.

Drumurile judeţene reabilitate în aceste proiecte asigură o conectivitate mai bună a zonei cunoscută sub numele de Valea Zălanului, aflată la sud de Munţii Baraolt, cu principalele artere rutiere din sud-estul Transilvaniei, respectiv DN 12 – care porneşte din Braşov şi traversează municipiile reşedinţă de judeţ Sfântu Gheorghe şi Miercurea Ciuc, până în nordul Regiunii Centru, la Gheorgheni şi Topliţa – dar şi DN 13 – care uneşte municipiile Braşov şi Târgu Mureş, prin Rupea şi Sighişoara.

Despre Valea Zălanului se spune că este un adevărat „colţ de rai”, mai ales după ce, în urmă cu două decenii, a fost descoperită şi, de atunci intens promovată, de către Prinţul Charles. Despre Valea Zălanului se mai spune că este locul de „la capăt de asfalt”, unde locuitorii îşi duc viaţa simplu, în case mici, pictate în albastru şi păstrate din generaţie în generaţie, locul „unde ajungi doar trecând prin ţinutul pădurilor”. Pentru a valorifica mai bine această zonă şi pentru a creşte mobilitatea într-un areal tot mai căutat de turiştii români şi străini,
Consiliile Judeţene din Covasna şi Braşov au pregătit cele două iniţiative, care vor asigura modernizarea unui drum care închide, pe la nord-vest, marea buclă a râului Olt.

Totodată, modernizarea legăturii rutiere dintre DN 12 şi DN 13, va permite şi accesul facil către zona Sovata-Praid, prin localităţile Vârghiş, Ocland, Sânpaul, Feliceni şi Odorheiu Secuiesc. Astfel, se va îmbunătăţi mobilitatea bunurilor, serviciilor şi persoanelor, cu conexiuni către cele mai importante trasee rutiere, către căile ferate de mare viteză, dar şi către aeroporturile existente, sau în curs de dezvoltare, într-un areal foarte întins, unde locuiesc peste o treime din locuitorii Regiunii Centru.

Documentaţia tehnico-economică, devizul general şi indicatorii tehnico-economici pentru proiectul de reabilitare a drumurilor DJ 122, 122B şi DJ 131, de la Malnaş (DN 12) prin Biborţeni-Baraolt şi apoi până la limita cu judeţul Braşov arată că valoarea totală a investiţiei este de aproximativ 19,5 milioane euro, din care 18,5 milioane euro, sume nerambursabile, restul fiind reprezentat de contribuţia beneficiarului, Consiliul Judeţean Covasna. Investiţiile pe traseul de peste 33 km al acestor drumuri sunt programate să se finalizeze până la sfârşitul anului 2021.

„Acest proiect, dezvoltat în parteneriat cu judeţul Braşov, completează investiţiile pe care le-am început în urmă cu mai bine de şapte ani, odată cu reabilitarea DJ 121, tot cu fonduri europene. Acum, investim pentru a susţine viitorul acestui nou traseu al apelor minerale, deoarece vom atrage mai multe investiţii în zona Bodoc-Malnaş Băi-Biborţeni-Baraolt, prin reabilitarea acestui drum. Răspundem astfel cerinţelor populaţiei din această zonă a
judeţului, unde drumurile nu sunt într-o stare foarte bună şi facilităm nu doar accesul rutier, dar şi posibilitatea de interconexiune cu căile ferate, fie pe magistrala Braşov-Sighişoara-Teiuş, fie pe ruta Braşov-Sfântu Gheorghe-Topliţa-Deda. După această investiţie, va creşte siguranţa circulaţiei pe la poalele munţilor Baraolt şi estimăm că va creşte şi atracţia turistică a acestei zone, despre care nu se va mai putea spune că este la capătul asfaltului”, a explicat Sandor Tamas, preşedintele CJ Covasna.

Porţiunea de DJ 131 şi traseul DJ 131B din judeţul Braşov, reprezintă peste 15,5 km, aflaţi în acest moment într-o stare precară. Circulaţia între localităţile Măieruş, Ormeniş şi Augustin se desfăşoară cu dificultate, iar conexiunea oraşului Baraolt cu DN 13 este foarte dificilă. De aceea a fost pregătită cererea de finanţare pentru reabilitarea celor două drumuri de pe teritoriul braşovean, cu fonduri REGIO 2014-2020, parte a conceptului general de dezvoltare a infrastructurii rutiere din Regiunea Centru, între DN 12 şi DN 13, cu conectivitate către judeţele Harghita şi Mureş. Valoarea totală a proiectului este de aproape 111 milioane lei, circa 24,6 milioane euro, la care se adaugă cofinanţarea Consiliului Judeţean Braşov. Se estimează ca lucrările să se încheie până în 31 august 2021.

„Suntem foarte concentraţi pe dezvoltarea infrastructurii de transport a judeţului Braşov. Dacă în urmă cu cinci luni am semnat primul proiect din fonduri europene pentru judeţul nostru, ca să reabilităm „drumul de sub munte”, acum investim pentru buna colaborare cu judeţul Covasna, pentru cetăţenii din zona de nord-vest a judeţului nostru. Avem nevoie de o mai bună conectivitate între Valea Zălanului şi zona Rupea-Cohalm, deoarece sunt foarte atrăgătoare pentru turiştii străini. Acest drum completează şi investiţiile pe care le vom derula prin PNDL sau din resursele judeţene de care mai dispunem. În plus, odată cu definitivarea reţelei rutiere din acest areal, ne putem concentra şi pe investiţiile semnificative pentru proiectul aeroportului din Braşov, care rămâne o prioritate pentru toţi cetăţenii acestei zone a Regiunii Centru, indiferent din ce judeţ sunt”, a arătat Adrian Veştea, preşedintele CJ Braşov.

 

 

Adaugati comentariu