De ce transportul prin Bucureşti a devenit un coşmar

Frecvenţa ridicată a utilizării automobilelor proprietate personală în detrimentul altor mijloace de transport, traficul aglomerat şi lipsa spaţiilor de parcare sunt resimţite de bucureşti drept probleme importante ale oraşului, se arată într-un studiu realizat de Fundaţia Comunitară Bucureşti (FCB).
carantină

Totodată, subdimensionarea infrastructurii pietonale şi problemele transportului în comun fac ca Bucureştiul să fie un oraş puţin „favorabil” mobilităţii spaţiale moderne, se mai spune in analiza FCB.

Studiul, intitulat “Bucureşti: Pulsul Comunităţii“, citează clasamentul TomTom Traffic Index 2016, conformcăruia şoferii bucureşteni pierd aproximativ 218 ore în trafic anual, iar o întârziere obişnuită în timpul orelor de vârf este estimată la 57 de minute. De altfel, aglomeraţia din Capitală a fost plasată pe locul 5 în clasamentul TomTom Traffic Index 2016, ce analizează oraşele cu cel mai dens trafic rutier pe plan mondial.

În 2015, conform aceleiaşi surse, Bucureştiul ocupa locul fruntaş în Uniunea Europeană şi locul al şaselea la nivel mondial pe lista oraşelor cu cel mai aglomerat trafic auto. Atunci, şoferii bucureşteni au petrecut, în medie, 43% din timpul de călătorie blocaţi în trafic.

Utilizarea autoturismului personal

Autoturismele personale înmatriculate în circulaţie aparţinând persoanelor fizice din regiunea Bucureşti-Ilfov reprezintă circa 61% din totalul autoturismelor înmatriculate în regiune, mult mai puţin decât ponderea maşinilor ce aparţin persoanelor fizice din total la nivel naţional, care e de circa 82%.

bucurestiRegiunea Bucureşti-Ilfov se situa pe locul 22 din 31 la rata motorizării (număr de autovehicule la mia de locuitori) dintre toate regiunile de Capitală europene (UE 27 + Turcia, Elveţia, Norvegia, Croaţia, Liechtenstein): oraşul are 465 autovehicule la 1.000 locuitori.

În 2015, numărul mediu de deplasări cu autoturismul personal (1.654.788) în Bucureşti-Ilfov a fost mai mare decât toate celelalte modalităţi de transport luate împreună (1.559.647), arată un raport interimar cu privire la Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Regiunea Bucureşti-Ilfov din 201587. Acelaşi studiu sublinia că „acest lucru era cu mult mai îngrijorător atunci când toate deplasările cu autoturismul (inclusiv ca pasager şi cu taxiul) erau comparate cu celelalte moduri de transport”.

Deplasările pietonale

Pe lângă faptul că trotuarele bucureştene sunt subdimensionate, spaţiile destinate pietonilor sunt ocupate abuziv de automobile parcate neregulamentar. Alteori, spaţiile sunt blocate prin diverse obstacole. La ora actuală nu există o evidenţă statistică clară a spaţiilor pietonale accesibile total sau parţial cetăţenilor sau o „hartă” a lor. Analizele realizate asupra tipurilor de deplasări din Bucureşti indică faptul că numărul de deplasări pietonale (1.695.748) tinde să fie egalat de cel cu autoturismul personal (1.654.788). Scopul celor mai numeroase deplasări pietonale în Bucureşti sunt cumpărăturile (32% din totalul deplasărilor) şi însoţirea copiilor (37%).

Parcarea autovehiculelor aflate în proprietate personală

Administraţia Străzilor gestionează în mod direct 24 parcări publice, cu o capacitate aproximativă de 5.700 de locuri. Alte spaţii sunt administrate de către operatori privaţi. Estimările Primăriei Municipiului Bucureşti arată că, în total, există aproximativ 8.000 de locuri de parcare în 140 de parcări amenajate. În afara acestora, trotuarele şi străzile sunt preferate de posesorii de automobile personale în calitatea lor de „parcări gratuite pe stradă”. În 2015, 53% dintre cei care au călătorit cu automobilul personal au declarat că au utilizat parcarea gratuită pe stradă, şi numai 5% au utilizat un loc de parcare cu plată.

Opiniile bucureştenilor

Un sondaj al Comisiei Europene din decembrie 2015 plasa traficul rutier (11%), starea drumurilor (10%), mijloacele de transport în comun (7%) şi lipsa locurilor de parcare (4%) printre principalele probleme ale oraşului identificate de locuitorii săi. Conform unui alt sondaj realizat în acelaşi an, 39% dintre bucureşteni se declarau nesatisfăcuţi de transportul public al oraşului, în timp ce 48% erau mulţumiţi. O cercetare realizată pentru IKEA România arată că, la finalul anului 2016, 34% dintre bucureşteni declarau că folosesc cel mai des autobuzul şi 76% dintre cei care utilizează autoturismul nu împart autoturismul personal cu colegii. Principalele nemulţumiri ale populaţiei referitoare la transportul public bucureştean erau „aglomeraţia” (26% pentru RATB şi 41% pentru Metrorex), „frecvenţa redusă” a circulaţiei vehiculelor RATB (26%) şi „preţul prea ridicat al călătoriei” pentru Metrorex (13%). Acelaşi studiu din anul 2015 arăta că atât călătorii care au folosit vehiculele RATB (66%), cât şi cei care au utilizat metroul (50%) erau, în fapt, „utilizatori captivi”, care nu aveau o opţiune alternativă de transport, adică nu dispuneau de un autoturism proprietate personală.

Studiul a fost realizat pe baza  metodologiei Vital Sign, o cercetare folosită în comunitate pentru a monitoriza situaţia din domenii cheie ale calităţii vieţii şi pentru a identifica nevoi sau oportunităţi de acţiune.

Fundaţia Comunitară Bucureşti precizează că indicatorii Vital Signs au fost colectaţi în ultimele luni ale anului 2016, direct de la instituţiile publice care generează date, la care se adaugă informaţii preluate din cercetări sau studii academice sub coordonarea universităţilor bucureştene, şi vizează evoluţia activităţii din domeniile cercetate pe o perioadă de trei ani (2013 — 2016).

 

Adaugati comentariu