De ce tinerii produc mai multe accidente grave? De la „rolul de macho” la „condusul furios”

tinerii

Accidentele produse de tinerii cu vârste cuprinse între 18 si 24 de ani reprezintă 13% din totalul accidentelor rutiere grave produse anul trecut, arată datele Poliției publicate în Buletinul siguranței rutiere 2019. Corelând ponderea în populație a tinerilor cu ponderea accidentelor rutiere produse din vina (principală și secundară) a acestora, se constă o suprareprezentare a șoferilor din categoria 18-24 de ani în rândul persoanelor responsabile de producerea accidentelor rutiere grave: 7% ponderea în totalul populației față de 13% ponderea accidentelor provocate de tineri în totalul accidentelor grave înregistrate în 2019.

Tinerii de18-24 de ani se fac vinovați pentru producerea de accidente rutiere în mod special în calitatea lor de conducători de autoturisme și mai puțin a altor tipuri de autovehicule (motociclete, autoutilitare, autorulote etc.). Astfel, peste 86% dintre accidentele produse din vina principală și secundară a conducătorilor auto din intervalul de vârstă 18-24 de ani au fost produse de tineri șoferi de autoturisme.

Riscul ridicat de implicare în accidente rutiere grave, condus la creșterea preocupării pentru înțelegerea cauzelor și vulnerabilităților specifice acestei categorii de participanți la trafic. Literatura de specialitate pune la dispoziție o serie de explicații, cele mai importante dintre acestea fiind de natură psihologică sau socială. Iată o sinteză a principalilor factori psihologici, socio-economici, dar și de natură tehnică identificați de o serie de studii internaționale.

Factorii psihologici

Din perspectivă psihologică, tinerii nu trebuie să fie trataţi ca un grup omogen atunci când se analizează riscul de implicare în accidente rutiere. Astfel, mai multe studii identifică subgrupuri de şoferi cu un comportament de risc ridicat în trafic: în majoritate bărbaţi, cu niveluri scăzute de altruism şi anxietate, cu o încredere ridicată în propriile forțe, îndeosebi a competențelor vizând condusul, dar şi cu scoruri mari de agresivitate, exprimată prin aşa-numitul „condus furios”.

Lucidi et al. (2010), în baza unor trăsături de personalitate auto-raportate (agresivitate, anxietate, ostilitate, excitabilitate, altruism şi o variabilă introdusă de curând în cercetările de gen – locusul controlului) şi a unor autoevaluări ale comportamentelor de risc în trafic, au detectat trei subtipuri de conducători auto debutanţi, respectiv tinerii cu comportament de condus riscant, îngrijorat şi atent. Variabilele introduse în analiză au permis şi stabilirea tipurilor de erori comise de cele trei subtipuri de şoferi, în principal erori de judecată şi de atenţie, respectiv abateri deliberate de la respectarea normelor rutiere.

Altă cercetare realizată de Roché, Bègue, Astor, 2004, citată de Camelia Popa în Factorii personologici ai insecuritații rutiere, a vizat determinarea relaţiilor existente între factorii psihologici şi sociali ai delincvenţei stradale şi cei ai delincvenţei de pe drumurile publice, pe un eşantion de 1.614 adolescenţi cu vârste cuprinse între 11 şi 18 ani. Cele două tipuri de criminalitate au câţiva predictori comuni, de pildă impulsivitatea, şi totodată corelează cu performanţa academică şi cu integrarea şcolară a subiecţilor, au subliniat autorii acestei cercetări.

Relaţia dintre „rolul de macho” al personalităţii, vârsta timpurie a şoferului şiputerea automobilului a fost explorată de Barbara Krahé şi Ilka Fenske într-un studiu publicat în 200219. Autoarele găsesc toate cele trei variabile analizate susceptibile de a genera condusul agresiv, punctând şi faptul că bărbaţii„macho”, comparativ cu cei „nonmacho”, sunt interesaţi de maşinile puternice şi nu acordă o mare importanţă aspectelor privind siguranţa automobilului.

Rolul factorilor de personalitate în producerea de accidente de către şoferii tineri a fost studiat si de I. Hilakivi et al. 198920. Studiul a concluzionat că subiecţii implicaţi în accidente rutiere au obţinut scoruri înalte la factorul impulsivitate/ îndrăzneală, la factorul ce măsoară nervozitatea, scoruri scăzute la factorul de autocontrol şi la factorul ce vizează o încredere mare în forţele proprii, dimensiuni care ţin în primul rând de controlul emoţiilor şi de adaptarea la situaţiile neprevăzute.

Caracterisicile socio-economice ale tinerilor cu risc crescut de implicare în accidente rutiere

Genul: Faptul că majoritatea tinerilor implicați în accidente rutiere sunt de gen masculin poate fi explicat printr-o pondere semnificativ mai mare a bărbaților care conduc, comparativ cu cea a femeilor. Chiar dacă numărul femeilor care dețin permis de conducere se află pe o tendință constantă de creștere în ultimii ani, conducerea autovehiculelor rămâne în mentalitatea populației ca fiind un comportament tipic masculin. În același timp, bărbații, în general, au o tendință mai pronunțată către asumarea riscului, factor asociat producerii de evenimente rutiere.

Tinerii conducători de vehicule prezintă un risc de implicare în accidente rutiere mai ridicat decât șoferii adulți sau vârstnici – cei mai tineri dintre șoferi au și cel mai ridicat grad de risc. Vârsta reprezintă un factor de risc pe de o parte din cauza caracteristicilor bio-fiziologice specifice, pe de altă parte caracteristicilor psiho-sociale ale tinerilor. Lipsa de maturitate, schimbările fiziologice ce afectează dezvoltarea organismului, incapacitatea de percepere a potențialelor situații de risc, insuficienta maturizare cognitivă, lipsa antrenamentului în luarea deciziei sunt caracteristici obiective ale acestui
grup vulnerabil.

În același timp, tinerii sunt vulnerabili prin prisma comportamentelor de risc pe care le dezvoltă sub impactul dorinței de afirmare a identității în această perioadă crucială în dezvoltarea personalității.

Psihologii și sociologii afirmă ca automobilul reprezintă și un mijloc de comunicare, o formă de afirmare a propriei identități. El ne reprezintă, transmițând celorlalți importanța pe care ne-o dăm și cu care ne dorim a fi tratați. Mesajul îmbracă forme diverse începând cu mesajul scris, cel transmis sau sugerat prin formă, culoare, desene stilizate sau artistice, firma producătoare, capacitate cilindrică, ornamente şi chiar stilul de condus.

Situația socio-economică a familiei este asociată cu riscul de implicare în accidente a adolescenților și tinerilor, studiile arătând că cei care provin din medii defavorizate prezintă un risc mai ridicat de implicare în accidente. Corelația este valabilă și în cazul comparării țărilor cu nivel dezvoltat de trai cu cele care au un nivel scăzut, dar și în cadrul aceleași tări. Un studiu australian recent arată că tinerii care provin din medii socio-economice defavorizate sunt de două ori mai predispuși să fie spitalizați ca urmarea implicării în accidente rutiere. Analizele statistice realizate asupra datelor pe care se bazează studiul arată că rezultatul nu se explică printr-o prezență mai ridicată în trafic și pare să se mențină de-a lungul timpului.

Grupul de prieteni reprezintă un alt factor de risc în producerea accidentelor rutiere în care sunt implicați tinerii. Influența anturajului poate fi atât directă și intenționată, cât și indirectă și accidentală. Astfel, prietenii pot încuraja șoferul să își asume comportamente riscante în trafic – să crească viteza, să facă depășiri în zone sau condiții nerecomandate. Influența se poate manifesta și indirect, în sensul în care șoferul va realiza manevre riscante dacă el crede că asta așteaptă prietenii lui de la el.
Datele arată că tinerii șoferi care cred că nu vor fi sancționați de prieteni atunci când conduc riscant, sau care imită atitudinile și comportamentul riscant al celor din jurul lor, sunt mai predispuși să fie implicați în accidente. În același timp, tinerii care consideră că cei din anturajul lor sancționează manevrele riscante în trafic, prezintă risc mai scăzut să adopte comportamente riscante la volan.

Lipsa de experiență

Conducerea unui vehicul este o sarcină complexă, ce necesită multă practică pentru a fi stăpânită. Nevoia de a exersa și de a pune în aplicare informațiile dobândite prin teorie stă la baza modului de funcționare a școlilor de instrucție auto. Cu toate acestea, numărul de ore de condus prevăzute de legislație nu este suficientă pentru a crea abilitățile necesare. Plecând de la aceste date incontestabile, unele state au prevăzut măsuri suplimentare pentru protejarea șoferilor începători: un număr mai mare de ore de practică, limitarea în condiții de risc ridicat, implicarea părinților în supravegherea copiilor lor. Cercetările arată că măsurile de acest gen introduse în SUA sunt asociate cu reducerea cu 26 – 41% a accidentelor fatale sau 16-22% a numărului total de accidente în rândul tinerilor cu vârsta de 16 ani.

Neutilizarea centurii de siguranță și a altor elemente de protecție

Comparativ cu alte categorii de vârstă, tinerii au cea mai mică rată de utilizare a centurii de siguranță. Studiile citate arată că doar 58,8%25 dintre elevii de liceu poartă centura de siguranță atunci când se află în autovehicul ca pasageri. Dintre șoferii tineri că vârste de până în 20 de ani care au decedat în urma accidentelor de circulație, aproape jumătate nu purtau centură la momentul impactului.

Consumul de alcool

Consumul de alcool de către tineri crește riscul de producere a unui eveniment rutier într-o mai mare măsură decât în cazul șoferilor mai în vârstă. Studiile care au vizat profilul tinerilor ce au condus sub influența alcoolului au arătat că aceștia provin cu precădere din rândul bărbaților necăsătoriți, care se confruntă cu diverse dependențe (alcool, droguri), au un statut socio-economic mai scăzut și un nivel de educație mai redus.
Timpul petrecut în preajma unor alte persoane care obișnuiesc să consume alcool înainte să se urce la volan crește riscul adoptării acestui comportament.
Cercetările recente arată că șofatul sub influența consumului de cannabis este chiar mai riscant decât condusul sub influența consumului de alcool. Din punct de vedere al consecințelor conducerea autovehiculelor sub influența cannabisului reprezintă o problemă mai mare, chiar dacă numărul tinerilor ce conduc sub influența consumului de alcool este mai mare decât al celor care se urcă la volan după ce au consumat cannabis.
Riscul de implicare în accidente crește de peste patru ori în cazul celor care au consumat cannabis comparativ cu cei care consumat alcool.

Conducerea pe timpul nopții

Stilul de viață al tinerilor presupune o prezență ridicată în trafic seara – la ieșirea sau în drum către întâlniri cu prieteni, către locurile de distracție etc. Studiile arată că o conducere prelungită în timpul nopții crește riscul producerii accidentelor de circulație în mare măsura prin neconcordanța între nivelul de solicitare și fondul reacțional.
Cercetătorii în domeniul medicinei vorbesc despre existența unei structuri temporale cu o durata medie de 24 de ore, care a fost astfel demonstrată prin variațiile circadiene ale unor indicatori funcționali fundamentali (frecvența cardiacă, temperatură, eliminări hormonale). Alterările acestei structuri temporale prin nerespectarea ritmului „veghesomn” pot fi însoțite de variații în capacitatea de funcționare, deci și în capacitatea de conducere auto și în apariția și amplificarea oboselii. O altă cauză de natură biologică, ce
este asociată riscului crescut de accidente a accidentelor produse pe timpul serii/nopții, este legată de dificultățile de acomodare a retinei la lăsarea întunericului.

 

CITEȘTE ȘI:

4 avantaje-cheie pentru externalizarea flotei auto

Una din două afaceri mici și mijlocii şi-a redus activitatea pe parcursul anului 2020

Se deschide circulația pe sectorul Predeal-Cristian din Autostrada Ploiești-Brașov

 

 

Adaugati comentariu