Cum a ajuns WebEye România cea mai bună filială a Grupului

Interviu cu Levente Gall, director general WebEye România



Anul trecut, WebEye a aniversat 10 ani pe piaţa românească. Care sunt reperele care au marcat, în această perioadă,  traseul companiei pe care o conduceţi?

Începutul a fost, ca orice început, dificil. Îmi amintesc cu amuzament cum interlocutorii noştri aveau dificultăţi în a pronunţa numele companiei. Lucrurile au luat însă rapid o turnură bună şi după câteva luni aveam deja primele contracte cu clienţi precum Rozoti Spedition, Proges/Pankarpathia, Stokker Logistics etc. care, iată, ne sunt alături şi astăzi.

2008 a fost un an în care business-ul a atins o altă dimensiune prin contractarea clientului Edy Spedition, la vremea respectivă cel mai mare client din România, cu un parc de 800 de camioane. A fost deci o provocare pe măsură pentru noi şi pot să spun că am fost privilegiaţi să avem o relaţie excelentă cu patronul Alin Popa, cel cu ajutorul căruia am construit o soluţie pragmatică pentru companie. Cred că nu exagerez spunând că acela a fost anul maturizării WebEye România. Au urmat ani de creştere, de recunoaştere profesională şi de mărire a bazei de clienţi.

Astfel, declinul Edy Spedition, în 2012 – 2013, deşi semnificativ pentru noi, nu ne-a destabilizat afacerea. De fapt, în acea perioadă ne-am şi mărit echipa, pentru a face faţă numărului tot mai mare de clienţi. Cifrele sunt relevante – un business de 1,7 milioane de euro în 2013.

Cel mai recent, anul 2018 are semne bune. Am câştigat recent contractul Fan Courier. Cu alte cuvinte, unul dintre cei mai mari jucători din curieratul românesc a ales soluţia Webeye pentru eficientizarea operaţiunilor. Acest lucru presupune instalarea de sisteme WebEye pe 1.400 de maşini.

Între cele 14 filiale ale companiei-mamă, unde este poziţionată cea din România din punctul de  vedere al performanţei economice?

WebEye România a continuat să aibă cea mai bună performanţă economică, după compania-mamă. Este un lucru extraordinar, cred, să ai asemenea performanţă într-un grup prezent în 14 ţări din Europa. Vă voi da câteva repere pentru a înţelege cum a crescut WebEye în cei 10 ani de prezenţă locală. În 2008, am avut afaceri de 192.000 de euro şi 5 angajaţi, pentru ca în 2016 să ajungem la afaceri de 3,2 milioane de euro şi 45 de angajaţi, iar, anul trecut, cifra de afaceri a atins 3,7 milioane de euro şi peste 60 de angajaţi. Avansul din 2017 de 15% al afacerilor s-a datorat în principal creşterii masive a biroului din Bucureşti.

Odată cu reorganizarea grupului, aţi preluat şi conducerea clusterulului WebEye CEE. Cum va influenţa  acest lucru conducerea locală a filialelor, în special a  celei din România?

Structura grupului se schimbă, mai ales la nivel de management. Vor rămâne  în continuare toate filialele WebEye din cele 11 ţări (în 14 ţări avem reprezentanţi), ca şi firme, însă managementul este regândit în structură piramidală,  adică pe un cluster va fi un director general care are în subordine trei directori (vânzări, tehnic, finanţe) pentru tot clusterul, iar directorul general este subordonat direct CEO-ului grupului WebEye. Deşi structura este nouă, obiectivele au rămas aceleaşi: servicii de calitate şi clienţi satisfăcuţi, extinderea şi consolidarea prezenţei în regiuni strategice, dezvoltarea produsului în raport cu specificul pieţei din România şi, nu în ultimul rând, păstrarea echipei şi motivarea angajaţilor, ştiute fiind problemele cu care se confruntă piaţa muncii.

Care sunt cele mai importante soluţii dezvoltate de WebEye şi ce beneficii principale aduc  utilizatorilor?

În acest domeniu, inovaţia este cheia succesului. Am început cu soluţii pentru citirea datelor din CAN, fiind singurul furnizor în 2008, şi cu monitorizarea nivelului de combustibil. Între timp, soluţiile au devenit tot mai sofisticate, astfel că azi am adăugat funcţii pentru siguranţa mărfurilor, calculul timpilor de conducere rămaşi, descărcarea tahografului de la distanţă, scanarea documentelor, etc. Recent am lansat WebEye Truck Navigator, un soft de navigare pentru şoferi, instalat pe tabletă, în camion. Valorificăm tot ce e mai nou în materie de tehnologie pentru a facilita activitatea dispecerilor şi şoferilor. Aceştia din urmă nu mai au grija planificării rutei optime, pe care în noile condiţii o primesc automat, pe tabletă, din dispecerat.

Ce recomandări aveţi, din punctul de vedere al alegerii  soluţiei telematice, pentru companiile aflate la început  de drum?

Cele mai importante criterii pentru a lua o decizie în cele mai bune condiţii sunt: necesităţile companiei – ce indicatori trebuie să-şi îmbunătăţească, ce generează pierderi şi ce economii doreşte să facă; bugetul pentru soluţii telematice; tipul de autovehicule; tipul de transport efectuat; procesele sau sistemul de management implementat  (TMS – Transport Management System, ERP – Enterprise Resource Planning).

 

(Articol publicat în revista Flote Auto, aprilie 2018)

Adaugati comentariu