Conducerea RATB cere transformarea Regiei în societate comercială

Conducerea RATB cere schimbarea statutului juridic pentru ca Regia Autonomă de Transport Bucureşti să devină societate comercială şi să aibă, astfel, acces la fonduri europene şi să asigure condiţii civilizate de transport.



RATB

Potrivit reprezentanţilor RATB, schimbarea statutului juridic se va face pe baza unui studiu de oportunitate elaborat în prezent de Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice (AMRSP). Astfel, noua societate bucureşteană de transport va avea acces direct la fonduri europene şi la credite pentru a putea dezvolta proiecte şi programe care vor asigura atât condiţii mai bune de muncă, dar şi condiţii civilizate de transport pentru publicul călător.

De altfel, nivelul redus al alocărilor financiare a afectat parcul auto şi condiţiile de muncă.

În ceea ce priveşte siguranţa călătorilor, conducerea Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB) dă asigurări că vehiculele din traseu, deşi circulă în număr redus faţă de necesităţi, respectă întru totul cerinţele de siguranţă în trafic. Menţionăm că toate vehiculele aflate în traseu au reviziile tehnice efectuate la zi sub monitorizare RAR, conform legii. În ultimii ani, Regia s-a confruntat cu mari probleme, generate de nivelul redus al alocărilor financiare, ceea ce a afectat parcul actual de vehicule, dar şi posibilitatea de a îmbunătăţi condiţiile de muncă. În acelaşi timp, tariful practicat de RATB şi stabilit de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, a rămas neschimbat din anul 2008, la 1,30 lei pe călătorie, nivelul cel mai mic din ţară”, informează conducerea RATB.

În prezent, RATB are nevoie de acordul şi de capacitatea financiară a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) pentru înnoirea flotei de vehicule sau pentru diversificarea serviciilor oferite.

ratb-autobuz-floteauto
Foto: Ştefan Puşcaşu

Ultimele achiziţii importante de vehicule au avut loc în perioada 2006-2009, când parcul de vehicule a fost înnoit cu 1.000 autobuze şi 100 de troleibuze. Procesul de înnoire a parcului a continuat apoi doar prin modernizarea sau fabricarea de tramvaie la uzina proprie.

Circa 30 de sindicalişti din cadrul RATB au protestat, marţi, în faţa Palatului Parlamentului, faţă de condiţiile de muncă, de lipsa pieselor de schimb şi alte nereguli din interiorul regiei.

„În cazul autobuzelor, din 1.000 circulă doar 670. La tramvaie, din 475 circulă doar 224, iar, în cazul troleibuzelor, din 214 sunt scoase pe traseu 160. Restul nu pot părăsi bazele din cauza lipsei pieselor de schimb. Nici măcar piesele pe care le folosim la maşinile care sunt în uz nu sunt conforme cu standardele în vigoare, sunt luate de la o maşină la alta şi cârpite de către mecanici. Călătorii riscă astfel accidente în orice moment”, a declarat Ion Sticlău, preşedintele Sindicatului Realitatea din cadrul RATB şi vicepreşedinte al Federaţiei Şoferilor din România, citat de Agerpres.

În plus, potrivit acestuia, maşinile RATB sunt extrem de murdare, întrucât nu există suficient detergent pentru igienizarea lor. „Se mătură şi atât. N-aţi văzut cum se lipesc mâinile de bare? Maşinile sunt absolut insalubre”, a susţinut liderul sindical.

El a mai arătat că autobuzele care circulă în Capitală au o vechime de nouă ani, deşi parcul auto ar fi trebuit reînnoit cel puţin la patru ani. „De situaţia tramvaielor nici nu mai vorbim, ele sunt deplorabile, abia reuşesc să se mişte pe şine”, a adăugat Ion Sticlău.

La rândul său, Florin Ivan, preşedinte-coordonator al Sindicatului Transportatorilor APT din RATB, a atras atenţia că RATB riscă să rămână fără şoferi, întrucât mulţi sunt atraşi de salariile mai bune din Marea Britanie şi Germania.

„În ultimele luni, peste 500 de şoferi din 2.400 au plecat în Anglia. Acum au venit firme din Germania care recrutează şoferi, pentru că la ei a fost un val mare de ieşiri la pensie”, a arătat Florin Ivan.

Potrivit liderului sindical, timpul de aşteptare în staţii a unei maşini RATB în Bucureşti este de trei ori mai mare faţă de media europeană. „La noi se stă 20 de minute în medie, pe când media în UE nu este mai mare de 7 minute”, a mai spus Florin Ivan.

 

 

Adaugati comentariu