Comisia juridică a Senatului a dat raport de respingere propunerii legislative de modificare a Codului penal, care prevede introducerea pedepsei cu închisoarea de la 2 la 5 ani pentru vânzătorii de autovehicule care falsifică datele sau carateristicile tehnice ale maşinilor.
Iniţiatori ai proiectului sunt mai mulţi deputaţi PNL şi independenţi. Guvernul nu a susţinut propunerea legislativă, reprezentantul Executivului arătând că este o propunere „redundantă” deoarece actualul Cod penal este suficient de cuprinzător pentru a sancţiona aceste cazuri.
Dincolo de argumentele aduse din Codul penal, tranzacţia unui automobil este o convenţie civilă, există vicii în convenţia civilă, există alte mijloace de natură civilă. Cred că există suficiente astfel de mijloace, mergând până la fals, dacă acestea se probează în vreun fel. Nu cred că are rost să încărcăm cu noi teme şi probleme instanţele”, a afirmat preşedinte comisiei, Cătălin Boboc.
Dincolo de argumentele aduse din Codul penal, tranzacţia unui automobil este o convenţie civilă, există vicii în convenţia civilă, există alte mijloace de natură civilă. Cred că există suficiente astfel de mijloace, mergând până la fals, dacă acestea se probează în vreun fel. Nu cred că are rost să încărcăm cu noi teme şi probleme instanţele”, a afirmat preşedinte comisiei, Cătălin Boboc.În expunerea de motive, iniţiatorii precizează că infracţiunea este introdusă în categoria celor care ţin de siguranţa pe drumurile publice şi nu a celor care ţin de patrimoniu, în condiţiile în care starea proastă a unor vehicule poate reprezenta un pericol grav.
„Unul dintre fenomenele care a luat amploare în ultimii ani este cel al înstrăinării de autovehicule de către anumite persoane (samsari) fără a prezenta situaţia tehnică reală a acestora. Astfel, autovehicule cu diferite probleme tehnice ajung să circule pe drumurile publice, fără ca noul deţinător să cunoască acest fapt-generând un pericol la adresa siguranţei circulaţiei pe drumurile publice”, se mai arată în expunerea de motive.
Iniţiatorii mai spun că, de multe ori, procurorii adoptă soluţia NUP şi îndrumă părţile către un proces civil, pe motiv că speţele acoperă doar interese private. De multe ori soluţia se bazează şi pe dimensiunea redusă a prejudiciului ori pe faptul că „samsarul” neagă pur şi simplu că ar fi avut cunoştinţă de adevărata stare tehnică a vehiculului: kilometrajul dat înapoi, numărul proprietarilor, evenimente rutiere, accidente, modificări.
Raportul comisiei urmează să fie dezbătut de plenul Senatului.
Comentați?