Ce cred băncile despre Ordonanţa privind amânarea plăţii ratelor

Referitor la Ordonanţa privind amânarea plăţii ratelor, băncile din România nu agreează ideea adoptării unui act normativ care impune "moratorii generalizate din partea autorităţilor". Instituţiile de credit consideră că, din punctul lor de vedere, economia are nevoie de soluţii individualizate pentru clienţii băncilor.
exporturile de maşini

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), organizaţii care reprezintă toate instituţiile bancare active pe piaţa românească, consideră că abordarea individuală a cazurilor clienţilor, persoane fizice şi juridice, afectaţi de pandemia de COVID-19 reprezintă cea mai corectă şi eficientă abordare pentru soluţionarea reală a dificultăţilor financiare ale clienţilor, fără afectarea lichidităţii sistemului bancar.

Cele două asociaţii menţionează că economia are nevoie de soluţii individualizate pentru clienţii băncilor şi recomandă evitarea de moratorii generalizate din partea autorităţilor, necalibrate corespunzător, ce aplică măsuri „universale”, de amânare a ratelor chiar şi până la 9 luni, care pot conduce la afectarea gravă a lichidităţii sistemului bancar şi care nu soluţionează pe fond diversitatea de situaţii cu care se confruntă clienţii.

„Impunerea de soluţii generalizate, fără studii de impact, nu ajută economia, populaţia, companiile şi în niciun caz revenirea economică viitoare. Băncile au înţeles situaţia specială prin care trec mulţi dintre clienţi în această perioadă însă, pentru promovarea unor principii de creditare corecte şi sănătoase, consideră că orice perioadă de amânare a rambursării ratelor, absolut necesară, ar trebui avută în vedere pe baza analizei instituţiilor de credit, de la caz la caz, şi cu identificarea de soluţii suplimentare”, arată ARB şi CPBR referitor la Ordonanţa privind amânarea plăţii ratelor.

Comunitatea bancară solicită echilibru şi raţiune economică în deciziile de politici publice pentru utilizarea optimă a resurselor economice ale sistemului financiar, astfel încât să „nu rămânem fără tracţiune în activitatea de creditare şi mai ales, să nu fie afectate lichiditatea şi capitalizarea băncilor”, care vor fi principalele motoare de redresare economică în viitorul apropiat.

Potrivit ARB şi CPBR, responsabilitatea în alocarea resurselor va fi definitorie în evoluţia sistemului bancar şi a economiei României în perioada post criză de sănătate şi în recesiunea economică ce va urma.

„Aceste măsuri au rolul de a conserva capacitatea băncilor, în calitatea lor de Infrastructură Critică Naţională, de a rămâne solid capitalizate şi cu indicatori de lichiditate în acord cu reglementările naţionale şi internaţionale, pentru a evita afectarea stabilităţii financiare. Considerăm că economia României are nevoie să rămână agilă şi că trebuie să dimensionăm stimulul de amânare a plăţii ratelor pe o perioadă adecvată. Utilizarea resurselor sistemului financiar e necesar a se face cu înţelepciune, pentru a le putea avea la dispoziţie şi după această perioadă de eforturi deosebite. Efortul sistemului bancar de susţinere a clienţilor persoane fizice şi juridice trebuie bine dozat către clienţii care întâmpină cele mai acute dificultăţi financiare în contextul pandemiei şi nu întregii economii nediscriminat, pentru a ne asigura de disponibilitatea resurselor sistemului pentru o criză economică de durată”, menţionează ARB şi CPBR.

Comunitatea bancară din România salută decizia Băncii Naţionale a României de flexibilizare a cadrului normativ şi precizează că este hotărâtă să sprijine ferm clienţii afectaţi financiar de noul coronavirus (COVID 19), pentru a preveni o criză la nivel economic şi social.

 

CITEŞTE ŞI:

Încep lucrările pe Autostrada Sibiu – Piteşti

Klaus Iohannis către antreprenori: Suntem interesaţi să promovăm produse româneşti

Autoritatea Rutieră Română îşi înnoieşte flota cu 10 utilitare

 

Adaugati comentariu