Cât de (ne)pregătită este România pentru tranziţia la vehicule electrice?

Într-un clasament al disponibilităţii mobilităţii electrice, România se află, în 2021, pe penultimul loc între 22 de ţări europene, la egalitate cu Slovacia şi doar înaintea Cehiei. Cu excepţia subvenţiilor pentru Rabla, unde calificativul primit este maxim, ”performanţa” la celelalte criterii analizate - infrastructura de încărcare, piaţa maşinilor electrice - este lamentabilă.
mașini electrice

Este pregătită România pentru mobilitatea electrică? Răspunsul este un ”nu” cu majuscule, potrivit Indicelui de disponibilitate EV, calculat anual de compania de leasing operaţional, LeasePlan. Scorul este determinat după o analiză exhaustivă a trei factori-cheie: maturitatea pieţei de maşini electrice, maturitatea infrastructurii de încărcare şi costul total de proprietate (TCO) al unui vehicul electric. Demersul LeasePlan oferă astfel informaţii de bază clare şi structurate pentru cea mai presantă problemă din prezent a managementului de flotă.

Ţările analizate sunt grupate în cinci categorii:
– Pieţele celor cinci mari din Europa (Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, Spania);
– Trio-ul Benelux (Benelux, Olanda, Luxemburg);
– Cei patru nordici (Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda);
– Cinci pieţe cheie din Europa de Est (Polonia, România, Ungaria, Cehia, Slovacia);
– Alte cinci pieţe importante (Austria, Irlanda, Elveţia, Grecia, Portugalia).

De fapt, indicele oferă mult mai mult decât un clasament general al celor 22 de state analizate; datele detaliate pentru fiecare dintre factorii cheie oferă informaţii utile asupra pregătirii fiecărei pieţe din punctul de vedere al trecerii la mobilitatea electrică, oferind astfel managerilor de flote posibilitatea adoptării unor decizii corecte atunci când se pune problema electrificării parcurilor auto.

Clasamentul general al mobilității electrice

Potrivit Indicelui de disponibilitate EV, dintre cele 22 de ţări europene analizate, România ocupă locul 20, cu un scor de 13 puncte. Este la egalitate cu Slovacia şi doar înaintea Cehiei, de care o desparte doar 1 punct. Anul trecut, s-a plasat tot pe penultimul loc, surclasând doar Slovacia, care, iată, a reuşit să urce o poziţie.

electrice

Comparativ, cel mai mare scor general este obţinut de Norvegia (42 puncte), Olanda (38 puncte) şi Marea Britanie (33 de puncte), ceea ce semnifică faptul că, în Europa, acestea sunt cele mai pregătite ţări să facă faţă tranziţiei către vehicule electrice. De remarcat este că aceleaşi trei state au ocupat primele locuri şi în clasamentul general de anul trecut.
De altfel, topul rezultat arată, fără doar şi poate, că electrificarea se desfăşoară inegal în Europa, iar faptul că trei ţări din Europa răsăriteană – România, Slovacia şi Cehia – au cele mai mici scoruri, indică şi disparitatea regională între Vest şi Est.

Maturitatea pieţei de vehicule electrice

În calculul scorului general, primul factor analizat este cel al pieţei de maşini electrice, unde România a obţinut doar 3 puncte. Comparativ, cel mai mare punctaj a fost înregistrat de Norvegia, 17 puncte, iar cel mai scăzut, Polonia, 2 puncte. Acest factor reflectă înmatriculările de maşini electrice şi include mai multe elemente, precum numărul acestora, vânzările, cota de piaţă sau numărul de înmatriculări pe locuitor. De menţionat că România nu a obţinut, de exemplu, niciun punct în ceea ce priveşte cota de piaţă a maşinilor electrice în totalul pieţei auto, similar cu Polonia şi Grecia. Scoruri extrem de slabe a primit la numărul de înmatriculări şi la numărul de înmatriculări/locuitor – 1 punct, precum şi la vânzările de maşini electrice – 2 puncte.

Infrastructura de încărcare, cea mai slabă verigă

În general, lipsa infrastructurii de încărcare blochează tranziţia către mobilitatea electrică în toată Europa, unde există acum aproximativ 260.000 de staţii, în creştere cu 46% în 2020 comparativ cu anul precedent. Cele mai multe staţii de încărcare publice sunt în Olanda (>61.000), Franţa (<45.000) şi Germania (>43.000). Cea mai mare densitate este tot în Olanda (3,53 prize la 1.000 de locuitori), Norvegia (3,40) şi Luxemburg (1,54).

Din punctul de vedere al maturităţii infrastructurii de încărcare, România a obţinut 0 puncte la raportul dintre numărul de staţii de încărcare şi cel al locuitorilor, similar cu alte 6 ţări, Cehia, Grecia, Ungaria, Polonia, Slovacia şi Spania. Evident, cel mai mare scor, 4 puncte, a fost obţinut de Olanda. La raportul dintre numărul staţiilor de încărcare şi cel al maşinilor electrice, România a înregistrat 2 puncte, la egalitate cu Norvegia şi mai mult decât state mai dezvoltate precum Suedia, Germania, Marea Britanie sau Irlanda. Rezultatul nu repreyintă un punct forte pentru noi, ci reflectă doar gradul scăzut al dezvoltării infrastructurii de încărcare în toată Europa. Acelaşi lucru rezultă şi din situaţia staţiilor de încărcare rapidă, unde cu excepţia Norvegiei care a obţinut 3 puncte şi a Regatului Unit, 2 puncte, toate celelalte state au primit 0 (Luxemburg şi Grecia) sau 1 punct.

Costul total de proprietate

Cel de-al treilea factor utilizat în calculul Indicelui de disponibilitate EV, este costul total de proprietate (TCO – Total Cost of Ownership), în care LeasePlan a inclus în acest an subvenţiile guvernamentale, preţurile la energie şi costul de închiriere al vehiculelor electrice în leasing operaţional. Potrivit analizei, stimulentele guvernamentale oferă un impuls crucial pentru electrificare, majoritatea acestora luând forma subvenţiilor la cumpărare. Totodată, un plus major al vehiculelor electrice este că sunt mai ieftin de utilizat, în medie, energia electrică pentru 1 km costând doar 53% din combustibilul folosit tot pentru 1 km. În ceea ce priveşte impozitele, şoferii de vehicule electrice plătesc, în medie, 63% din ceea ce şoferii de maşini clasice dau statului. Avantajul este, însă, distribuit inegal. În şase ţări – Austria, Grecia, Ungaria, Irlanda, Polonia şi Marea Britanie – şoferii de maşini electrice nu plătesc deloc taxe.

În ceea ce priveşte TCO, nu a fost comunicată valoarea acestuia în diferite state, ci o comparaţie între nivelul acestuia în cazul vehiculelor electrice şi al celor cu combustie internă. Astfel, calculele LeasePlan arată ca utilizarea unei maşini electrice în leasing operaţional este mai ieftină decât a uneia pe combustibili fosili în 11 ţări: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia şi Marea Britanie.

Din acest punct de vedere, România a obţinut 3 puncte, un scor mediu, în condiţiile în care Grecia şi Spania nu au obţinut niciun punct, iar Marea Britanie, Luxemurg, Norvegia sau Germania, 5 puncte.

De altfel, România a mai obţinut calificativul ”Excelent” la capitolul Subvenţii guvernamentale, datorită programului Rabla, şi calificativul ”Bun”, la Beneficii fiscale pentru proprietate. Celelalte elemente analizate – Beneficii fiscale la înmatriculare, Beneficii fiscale pentru companii, Beneficii TVA, Alte beneficii financiare, Stimulente locale, Stimulentele pentru infrastructură – nu se acordă în România.

 

(Articol publicat în revista Flote Auto, aprilie 2021)

 

CITEȘTE ȘI:

Licitație pentru secţiunea a 6-a din Autostrada Sibiu – Piteşti

Peste 2.200 de permise de conducere reţinute în trei zile

Volkswagen Multivan. Rețeta succesului

 

Adaugati comentariu