Achiziţionarea unui vehicul electric devine preferabilă din punct de vedere economic pentru durate de utilizare mai mari de 5 ani, la un rulaj mediu anual de 15.000 de kilometri. Concluzia este cuprinsă în Raportul Roland Berger pentru România, dedicat calculului Indicelui de mobilitate electrică.
Calculul costului total de exploatare (TCO – Total Cost of Ownership), realizat în fiecare ediţie a studiului Roland Berger, evidenţiază condiţiile în care achiziţionarea unui vehicul electric este preferabilă din punct de vedere economic în raport cu un autovehicul pe bază de combustie internă. Având în vedere investiţia iniţială, subvenţiile disponibile şi costurile de operare (în principal combustibil şi mentenanţă), consultanţii arată că autovehiculele electrice ating un TCO mai mic după 5 ani de utilizare, la un rulaj mediu anual de 15.000 de kilometri.
„Principalele economii sunt rezultatul costurilor reduse cu combustibilul, care pot fi cu peste 70% mai scăzute în condiţiile nivelului tehnologic actual. În contextul pieţei din România, însă, subvenţiile obţinute prin programul Rabla Plus aduc cea mai semnificativă contribuţie – fără acestea, parcursul mediu anual ar trebui să se apropie de 30.000 km pentru ca achiziţia unui autovehicul electric din clasa compactă, de exemplu, să aibă sens din punct de vedere economic”, a explicat Dragoş Fundulea, Project Manager Senior în cadrul Roland Berger.
Scorul în urcare, de la 30 la 33
Indicele de mobilitate electrică al Roland Berger pentru România (REI), lansat în 2019, este un reper al gradului de dezvoltare a pieţei locale de electromobilitate. Valoarea sa a fost determinată în baza a 12 indicatori cheie; prima ediţie a arătat un scor pe piaţa locală de electromobilitate de 30, comparativ cu un potenţial teoretic de dezvoltare de 100, pentru anul 2025.
Indicele din S2 2019 se situează la 33 de puncte (dintr-un maxim posibil de 100), cu aproximativ 3 puncte peste scorul primei ediţii din S1 2019.
Fiecare ediţie a raportului Roland Berger urmăreşte evoluţia indexului, pe baza unui studiu semestrial care include analize recurente pe subiecte cheie pentru piaţa din România; între acestea evoluţia înmatriculărilor de autovehicule electrice, comparaţii ale costurilor de exploatare (TCO), dinamica infrastructurii de încărcare sau soluţii alternative de electromobilitate.
„Electromobilitatea se dezvoltă ca un subiect multisectorial relevant în mai multe domenii de activitate, atât în sectorul privat, cât şi în cel public. Studiul Roland Berger oferă o privire de ansamblu asupra factorilor determinanţi pentru piaţa de electromobilitate din România, între care cererea/nivelul de penetrare, oferta disponibilă şi serviciile de mobilitate, cadrul legislativ şi infrastructura de încărcare. Ne adresăm unui spectru larg de industrii, de la energie şi utilităţi până la retail, auto sau servicii financiare”, explică Szabolcs Nemes, partener şi managing director al biroului Roland Berger din Bucureşti. De altfel, acesta arată că iniţiativa de a lansa primul indice de electromobilitate din România se bazează pe o metodologie proprie a Roland Berger de evaluare a gradului de dezvoltare al sectorului într-un mod sistematic.
Cererea de vehicule electrice, în creştere
Cererea de vehicule electrice este stimulată de evoluţiile consemnate pe mai multe fronturi, arată raportul Roland Berger.
În primul rând, clienţii răspund la avantajele clare ale costurilor pentru un vehicul electric faţă de cele cu motor cu combustie internă (ICE) (pentru un număr de kilometri mediu care depăşeşte un prag specific).
În al doilea rând, subvenţiile acordate de stat pentru achiziționarea unui vehicul electric şi infrastructura de încărcare în curs de dezvoltare impulsionează tranziţia către vehicule electrice, în special în zonele urbane aglomerate. În al treilea rând, începe, de asemenea, să conteze conştientizarea la nivelul consumatorilor a chestiunilor legate de protecţia mediului.
Creşterea cererii pentru vehiculele electrice s-a accelerat în al doilea semestru (S2) din 2019. În total, aproximativ 1.960 de unităţi au fost înregistrate în această perioadă, în creştere cu 210% faţă de semestrul I (S1). Înmatriculările de vehicule noi complet electrice (EV) au avansat de peste trei ori în semestrul II, în timp ce înmatriculările de vehicule electrice hibride plug-in (PHEV) s-au majorat cu mai mult de două ori în aceeaşi perioadă.
Ponderea cumulată a vehiculelor pur electrice şi a celor electrice hibride plug-in a crescut de la aproximativ 0,9% (din înmatriculările de vehicule noi) în prima jumătate a anului 2019 la aproximativ 2,2% în a doua jumătate a anului. Acest avans este cu atât mai relevant în cazul României, care este în primul rând o piaţă a maşinilor second-hand, doar 28% din înmatriculările noi din ultimele 6 luni reprezentând vehicule noi.
Cu toate acestea, pentru vehiculele xEV – atât EV-uri, cât şi PHEV-uri – cota este de 72%, dovedind apetitul pieţei pentru cele mai noi tehnologii din domeniu.
Oferta rămâne un obstacol major pentru dezvoltare
Cu 43 de modele EV şi PHEV disponibile la cumpărare, oferta este încă limitată, reprezentând doar aproximativ 12% din numărul total de modele auto disponibile pe piaţa românească. Semestrul II din 2019 a consemnat o creştere a modelelor EV şi PHEV disponibile, acestea fiind uniform distribuite în cele două categorii.
Pe măsură ce producătorii lansează noi EV-uri şi hibridizează gama de modele existente, este de aşteptat ca tendinţa să se accentueze în următoarele 6-12 luni, spun analiştii Roland Berger.
Apetit pentru serviciile de mobilitate
A doua parte a anului 2019 a adus o schimbare semnificativă în ceea ce priveşte furnizorii de servicii de micro-mobilitate, cu 7 actori activi în piaţă, comparativ cu niciunul în aceeaşi perioadă din 2018.
Trei noi furnizori care oferă scutere şi biciclete şi-au început activitatea în Bucureşti din 2019, ceea ce arată că acest segment devine din ce în ce mai competitiv.
Pe piaţa de car-sharing se înregistrează o creştere constantă a numărului de furnizori, cu un nou jucător apărut în S2 2019 şi cu cel puţin încă unul aşteptat în primul semestru din 2020. Mai există potenţial pentru noi oferte din partea jucătorilor existenţi şi a unor nou-veniţi, de exemplu în zona de servicii şi amplasamente dedicate parcării vehiculelor electrice.
Aproape toţi furnizorii de servicii de mobilitate alternativă îşi desfăşoară activitatea în Bucureşti, în vreme ce Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara sunt vizate de extinderi viitoare.
Aproximativ 400 de staţii publice de încărcare
Dacă argumentul economic favorizează, din ce în ce mai mult, optiunea achiziţiei unui vehicul electric, nu acelaşi lucru se poate spune despre usurinţa de utilizare, notează Roland Berger.
Reţeaua publică de staţii de încărcare va trebui să continue dezvoltarea pentru a asigura confortul şi flexibilitatea încărcării pentru conducătorii auto. La sfârşitul anului 2019, infrastructura naţională de încărcare consta din 400 de staţii, în creştere în ritm constant de aproximativ 30% pe semestru. Potrivit consultanţilor, numărul este încă semnificativ sub ţinta naţională de 6.000 de staţii în 2020, comunicată în urmă cu câţiva ani de Ministerul Mediului.
Capacităţile de încărcare sunt în continuare predominant lente, cu puteri instalate de maxim 50 kW. Doar aproximativ 25% din staţii pot în prezent să încarce la puteri mai mari de 22 kW. Ponderea redusă a staţiilor cu mai multe puncte de încărcare (34%, în scădere cu circa 5 puncte procentuale faţă de H1 2019) poate crea inconveniente, având în vedere durata medie de încărcare mai mare faţă de o staţie de alimentare cu combustibil tradiţional, mai ales dacă punctele de încărcare nu oferă opţiunea de rezervare.
Dezvoltarea infrastructurii de încărcare are loc iniţial în marile oraşe – de exemplu Bucureşti (care găzduieşte în prezent circa 25% din staţiile de încărcare naţionale), Iaşi, Timişoara, Braşov, Cluj-Napoca, Suceava şi Constanţa. Totuşi, în judeţele cu oraşe ceva mai mici, precum Argeş, Sibiu sau Bihor, constatăm rate mari de creştere.
Cum s-a făcut evaluarea
Roland Berger a definit o metodologie de evaluare structurată a segmentului de electromobilitate din România în baza a 4 elemente interdependente, analiştii fiind de părere că dezvoltarea concurentă a acestora fiind esenţială pentru evoluţia pieţei:
I. Cererea/ Nivelul de penetrare – Creşterea accelerată a numărului de autovehicule electrice înmatriculate pe plan local este rezultatul unei conştientizări îmbunătăţite din partea publicului a beneficiilor acestora din punct de vedere economic şi al impactului asupra mediului. În primul semestru al anului 2019 s-au înmatriculat aproximativ 640 autoturisme noi electrice (EV) şi hibride plug-in (PHEV), ponderea acestora în totalul maşinilor noi înmatriculate (0,9%) fiind similară valorilor înregistrate în Italia, Spania sau Japonia.
II. Oferta şi Serviciile de mobilitate disponibile – Varietatea limitată a autovehiculelor electrice disponibile spre vânzare în România este unul dintre principalii factori care pot încetini dezvoltarea pieţei de electromobilitate, oferta curentă de autovehicule electrice şi hibride plug-in reprezentand doar aproximativ 10% din totalul modelelor comercializate. Pe de altă parte, arată Roland Berger, segmentul soluţiilor alternative de electromobilitate a înregistrat o creştere importantă în anul 2019, atât ca număr de jucători, utilizatori şi vehicule din flote, cât şi ca diversitate a serviciilor disponibile.
III. Cadrul legislativ – În opinia consultanţilor Roland Berger, Programul Rabla Plus este un pilon esenţial pentru achiziția unui vehicul electric în România, subvenţiile obţinute prin intermediul acestuia aducând costul total de exploatare (TCO) al modelelor electrice la un nivel similar cu cele bazate pe combustie internă. Cu toate acestea, atingerea în premieră a limitei de fonduri pentru persoane fizice în sesiunea 2019 va avea ca efect limitarea achiziţiilor de autovehicule electrice în perioada următoare, evidenţiind dependenţa pieţei de schema guvernamentală.
IV. Infrastructura de încărcare – Numărul staţiilor publice de încărcare a crescut constant în ultimele 12 luni, cu aproximativ 30% pe semestru. Această evoluţie a fost susţinută cu precădere de investiţiile jucătorilor privaţi din retail, HoReCa, real estate sau sectorul petrolier, în parteneriat cu firme specializate sau cu companiile de utilităţi care şi-au dezvoltat expertiza în domeniu. Majoritatea staţiilor se regăsesc în principalele centre urbane ale ţării, în timp ce Bucureştiul concentrează aproximativ 25% din totalul staţiilor.
(Articol publicat în revista Flote Auto, septembrie 2020)
CITEȘTE ȘI:
Fonduri pentru Centura uşoară de ocolire Iaşi
”De ce ascunde PNL bugetul pe anul 2021?”. Răspunsul ministrului Finanțelor, Florin Cîţu
10 noi autovehicule Duster şi Logan pentru polițiștii de la Imigrări
Comentați?