Barometrul Urban 2020. Doar 29% dintre orășeni preferă transportul public

Transportul public urban este utilizat de 29% dintre români, cu diferenţe în funcţie de gen, 25% dintre bărbaţi şi de 34% dintre femei, se arată în Barometrul Urban 2020: Calitatea Vieții în Orașele din România, o cercetare realizată în premieră națională de către Ministerul Lucrărilor Publice şi Banca Mondială.
transportul public

Potrivit sondajului, regional, se remarcă o utilizare semnificativ mai redusă a transportului în comun în Sud-Vest Oltenia (11%) şi semnificativ mai ridicată în Bucureşti-Ilfov (42%).

Utilizarea transportului în comun într-o zi obişnuită

transportul public

Nivelul de satisfacţie faţă de transportul urban tinde să crească odată cu dimensiunea urbană (ca şi gradul de utilizare), de la 36% mulţumire în oraşele sub 5.000 locuitori, la 74% mulţumire în oraşele între 300.000 – 500.000 locuitori. Bucureştiul face excepţie de la această tendinţă.

Astfel, în reşedinţele de judeţ, media de satisfacţie înregistrată a fost de 64%, iar în celelalte oraşe, de 46%.

Cele mai ridicate cote de satisfacţie pentru transportul public s-au înregistrat în regiunile Centru (71%) şi Sud-Est (69%); cele mai scăzute în Sud-Muntenia (45%) şi în Sud-Vest Oltenia (52%).

Nivelul de apreciere are tendinţa de a fi mai ridicat în rândul femeilor (60%), decât al bărbaţilor (57%), în rândul persoanelor peste 55 ani (60%), decât în cel al tinerilor 18-24 ani (57%).

Aprecierea cea mai ridicată s-a înregistrat în categoriile persoanelor cu venituri între 3.001 – 4.000 lei (66%) şi a persoanelor cu venituri între 2.001 – 3.000 lei (62%). Valorile cele mai scăzute s-au înregistrat în capetele de scală: persoane cu venituri sub 1.000 lei (55%), persoane cu venituri peste 4.000 lei (55%).

Potrivit sondajului, opt oraşe înregistrează valori de satisfacţie pentru transportul public de peste 70%, în trei dintre acestea mulţumirea depăşind 80% din totalul populaţiei: Cluj-Napoca (88%), Oradea (82%) şi Braşov (81%). Patru centre urbane înregistrează valori de satisfacţie sub 20%: două municipii, Moreni (14%) şi Băileşti (14%), şi două oraşe, ambele staţiuni, Băile Herculane (17%) şi Tăşnad (14%).

Cele mai ridicate niveluri de utilizare a transportului în comun au fost înregistrate în Ploieşti (48%) şi Constanţa (46%). De altfel, transportul în comun este utilizat în reşedinţele de judeţ şi zonele metropolitane/oraşele satelit.

Reşedinţa de judeţ cu cel mai scăzut grad de utilizare, la nivel de eşantion, este Drobeta Turnu Severin, cu 7% utilizatori zilnici ai transportului în comun.

Cât de mulţumiţi sunteţi de transportul în comun  din oraşul dvs:

transportul public

Potrivit sondajului, analiza de corelaţie evidenţiază trei categorii urbane:

  • localităţi în care nivelul scăzut de satisfacţie corelează cu nivelul scăzut de utilizare, spre exemplu Moreni şi Băileşti, calitatea sau lipsa transportului în comun fiind motivele probabile ale insatisfacţiei;
  • localităţi în care, deşi gradul de utilizare este relativ redus, nivelul de satisfacţie este ridicat, de exemplu Drobeta-Turnu Severin sau Slatina;
  • localităţii în care gradul de utilizare este ridicat, iar satisfacţia este similară sau mai mare ca pondere: Ploieşti, Constanţa, sau Cluj-Napoca.

Corelaţia între nivelul de utilizare şi gradul de satisfacţie pentru transportul în comun

transportul public

Modelat după Eurobarometrul Flash al Comisiei Europene, acest sondaj este primul barometru urban din  România. Cercetarea a fost dezvoltată în cadrul proiectului de elaborare a Politicii Urbane a României, derulat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei şi Banca Mondială, în cadrul unui acord de asistenţă tehnică, precizează ministerul.

La sondaj au participat peste 13.000 de locuitori din 41 de localităţi urbane din România.

Sondajul de opinie s-a axat pe calitatea vieţii urbane şi a fost derulat în perioada 1 iulie – 15 august 2020.

 

CITEȘTE ȘI:

Și vehiculele lente pot fi înmatriculate la RAR. Care sunt acestea

Pandemia a schimbat preferințele de mobilitate, maşina personală redevine opțiunea principală

Leasing operaţional. Finanțarea și administrarea flotele auto în vremuri de pandemie

 

 

Adaugati comentariu