Transportul alternativ de persoane intermediat printr-o platformă digitală a fost supus, pe parcursul anului 2019, unui proces efervescent de reglementare, care, în final, a generat legislaţia necesară desfăşurării activităţilor de acest tip în România.
Reglementarea domeniului, mult aşteptată de către jucătorii din industrie, era inevitabilă, în contextul cererii în creştere din partea consumatorilor pentru servicii moderne şi soluţii digitale de intermediere a transportului de persoane. Mai rămân, însă, aspecte care trebuie lămurite, în special din punct de vedere fiscal.
Astfel, după dezbateri lungi şi intense pe tema reglementărilor impuse actorilor din această zonă comparativ
cu transportorii clasici în regim de taxi (de exemplu, reglementări aplicabile şoferilor/transportatorilor, autoturismelor utilizate, impozitarea veniturilor obţinute de şoferi/transportatori, utilizarea sau nu a caselor de marcat fiscale etc.), Guvernul a adoptat, la începutul verii, Ordonanţa de Urgenţă nr. 49/2019, care trasează primele reguli clare pentru transportul alternativ.
Printrea cestea se numără obţinerea unui aviz tehnic, anual, de la Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, pentru platformele digitale de intermediere utilizate între transportatori şi pasageri, obţinerea unei autorizaţii pentru operatorii de transport alternativ, utilizarea caselor de marcat pentru plăţi în numerar, emiterea de facturi pentru plăţile cu cardul etc.
Totodată, ordonanţa stabileşte obligaţia operatorului nerezident al platformei digitale să deţină, pe toată perioada
în care desfăşoară activităţi de intermediare a transportului alternativ, o sucursală în România, pentru a fi reprezentat în faţă autorităţilor române.
Pentru jucătorii deja existenţi pe piaţă, termenul iniţial de implementare a regulilor menţionate era 1 noiembrie
2019.
Prin Legea nr. 204/2019 de aprobare a ordonanţei, termenul de implementare a reglementărilor pentru jucătorii existenţi a fost prelungit până la 1 februarie 2020. În acelaşi timp, legea extinde valabilitatea avizului tehnic pentru platformele digitale, de la un an la doi ani, şi forma juridică de prezenţă, de la sucursală la filială.
Fiscalizarea în domeniu rămâne neclară
Legislaţia în vigoare nu aduce suficiente clarificări pentru stabilirea tratamentului fiscal al veniturilor obţinute din
intermedierea efectuată de operatorii nerezidenţi de platforme digitale. De asemenea, rămân neclare alte aspecte legate de activităţile filialei române, respectiv modul în care ar trebui să fie încheiate contractele cu transportatorii ori pasagerii sau cum vor fi înregistrate operaţiunile de intermediere (direct de nerezident sau prin filiala română). Singurul aspect menţionat este cel legat de rolul acestei filiale – de reprezentare a operatorilor nerezidenţi în faţa autorităţilor din România.
Referitor la tratamentul fiscal, singura menţiune din legislaţie prevede că veniturile obţinute din efectuarea
transportului alternativ de către transportorii şi operatorii de platforme digitale deopotrivă trebuie impozitate conform legislaţiei fiscale române. Însă veniturile operatorului sunt reprezentate de comisioanele percepute transportatorilor, iar pentru acestea ar exista mai multe moduri de impozitare (de exemplu, prin reţinere la sursă). Dar acest aspect trebuie lămurit prin legislaţie.
Legiferarea, esenţială pentru siguranţa utilizatorilor
În concluzie, reglementarea serviciilor pentru transportul alternativ în România este o măsură absolut necesară în contextul digitalizării accelerate a societăţii, pentru a introduce o serie de reguli care trebuie respectate de jucătorii care prestează astfel de servicii populaţiei, cu scopul de a asigura siguranţă şi confort utilizatorilor.
Totodată, este esenţială revizuirea activităţilor desfăşurate în România de deţinătorii nerezidenţi de platforme digitale, a contractelor încheiate, dar şi a fluxurilor de facturare, în vederea stabilirii veniturilor de impozitat în România.
Un articol de Anca Ghizdavu, Manager Taxe Directe, Deloitte România
CITEŞTE ŞI:
Circulaţie deschisă pe Lotul 3 Lugoj – Deva, dar cu restricţii de viteză şi tonaj
Comentați?