Autostrăzi „parlamentare”

În dezbaterea Parlamentului se află în acest moment cinci proiecte legislative destinate construcţiei a 6 şosele de mare viteză. Dacă luăm în calcul şi actul normativ deja adoptat anul trecut, vom avea 7 autostrăzi "parlamentare".
Autostrada A6

Dintre cele 7 autostrăzi „parlamentare „care vor fi realizate prin legi speciale, patru vor traversa munţii – Autostrada Unirii, Autostrada Nordului, Autostrada Bucureşti–Braşov şi Autostrada Braşov–Bacău, iar celelalte trei vor conecta Muntenia şi Moldova, atât între ele, cât şi cu reţeaua rutieră europeană.

Autostrada Unirii

Prima lege specială pentru construcţia unei şosele rapide a fost cea destinată Autostrăzii „Unirea” (A8) Tg. Mureş-Tg. Neamţ-Iaşi-Ungheni, adoptată de Camera Deputaţilor la începutul lunii noiembrie 2018, după ce întrunise şi votul senatorilor.

Potrivit actului normativ, traseul, în lungime de aproximativ 320 de km, începe la graniţa României cu Republica Moldova printr-un nou pod peste râul Prut şi se termină printr-o conexiune cu autostrada A3 Braşov – Borş, în apropierea municipiului Târgu Mureş.

Deşi actul normativ prevede că Ministerul Transporturilor se va ocupa de realizarea autostrăzii, Guvernul a stabilit ca sectorul Tg. Neamţ – Iaşi să fie construit în Parteneriat Public-Privat, de derularea proiectului urmând să se ocupe Comisia Naţională pentru Statistică şi Prognoza (CNSP), iar sectorul Târgu Mureş – Târgu Neamţ să intre în responsabilitatea CNAIR.

La finalul lunii martie 2019, Guvernul a aprobat Studiul de fundamentare al proiectului de investiţii pentru sectorul Tg. Neamţ-Iaşi (68 km), valoarea totală a investiţiei fiind estimată la 1,2 miliarde euro, iar perioada de proiectare şi realizare, la 48 luni.

Potrivit Studiului de fundamentare, pentru utilizarea autostrăzii se va plăti o taxă (fără TVA) de 6,3 euro/km pentru autoturisme, de 8,8 euro/km pentru utilitare uşoare şi de 12,6 euro/km pentru utilitare grele şi autobuze. Se preconizează că vor fi amplasate sisteme de taxare la Târgu Neamţ, Paşcani, Târgu Frumos şi Iaşi. Contractul tip PPP este structurat în două etape principale: perioada de închidere financiară, proiectare şi execuţie, cu durata de maxim 48 luni de la data semnării contractului; perioada de operare, cu durata de 26 ani de la data finalizării construcţiei.

Traseul Iaşi-Ungheni, inclusiv podul peste Prut, nu au făcut fac obiectul Studiului de fundamentare, CNSP precizând că acestea „vor fi analizate în funcţie de contextul şi necesităţile viitoare”.

Pentru sectorul Târgu Mureş – Târgu Neamţ, în lungime de aproximativ 210 km, CNAIR a lansat, la începutul lunii februarie 2019,  licitaţia pentru completarea Studiului de Fezabilitate, data limită pentru depunerea ofertelor fiind 20 martie 2019.

Contractul va avea un termen de implementare de 14 luni şi o valoare estimată între 30 şi 35 de milioane de lei. Atribuirea se va face după cel mai bun raport calitate – preţ, o formulă de calcul în care preţul ofertat va conta în proporţie de 40%, iar restul de 60% din punctaj va fi defalcat pe criterii de calitate.

Reactualizarea Studiului de Fezabilitate va ţine cont de varianta de traseu stabilită încă din 2007 de către IPTANA, iar viteza de proiectare va fi de 120 de km/h pe tot traseul autostrăzii. În cadrul realizării documentaţiei, consultantul va analiza şi soluţiile de implementare a sistemelor şi staţiilor de taxare pe autostradă.

Autostrada Estului

După Autostrada „Unirii” Tg. Mureş-Tg, Neamţ-Iaşi, parlamentarii au început dezbaterile şi asupra legii pentru Autostrada „Estului” Galaţi-Brăila- Buzău-Ploieşti. În data de 11 martie 2019, proiectul a fost adoptat în mod tacit de Senat, acum aflându-se în discuţia Camerei Deputaţilor, forul decizional.

Dacă legea va fi adoptată de Parlament şi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, şoseaua rapidă va străbate judeţele Galaţi, Brăila, Buzău şi Prahova. Potrivit iniţiatorului, deputatul Cătălin Cristache (PMP), autostrada are potenţialul de a deservi peste 2 milioane de români şi ar ajuta zona de sud-est a ţării, aflată într-un proces avansat de dezindustrializare, sărăcire şi depopulare.

„Efectele realizării acestui proiect de infrastructură ar fi colosale atât în plan economico – social, cât şi din perspectivă strategică în garantarea securităţii naţionale. Estimarea mea este că ar putea genera peste 50.000 de locuri de muncă, o creştere a PIB-ului zonei cu aproape 20% în primii 5 ani de funcţionare a autostrăzii, un avans considerabil al nivelului de trai al populaţiei şi posibile investiţii industriale de câteva sute de milioane de euro. Mai mult, având în vedere potenţialul navigabil al Dunării, am avea în sfârşit o infrastructură capabilă să lege fluviul care străbate România de sistemul de autostrăzi, oferind perspective uriaşe privind comerţul”, şi-a argumentat deputatul Cătălin Cristache demersul legislativ.

În plus, parlamentarul vede în acest proiect de infrastructură o posibilă cale de legătură extrem de importantă şi cu Republica Moldova, o autostradă până la graniţă fiind un semnal important în planul politicii externe.

Autostrada ar urma să fie finanţată de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor, având ca termen de finalizare patru ani de la aprobarea proiectului din Parlament.

La fel ca şi în cazul Autostrăzii transmontane Tg Mureş-Iaşi-Ungheni, şi Guvernul are propriul plan de realizare a unor şosele rapide care să lege municipiile Ploieşti, Buzău, Brăila şi Galaţi. Spre deosebire de propunerea parlamentară, care se referă la un singur obiectiv de investiţii, Ministerul Transporturilor propune conectarea celor patru localtăţi prin combinarea a trei drumuri expres (DX): I. Ploieşti-Buzău – parte din DX5 “Siret Expres”, II. Buzău-Brăila şi III. Brăila-Galaţi – parte din DX Focşani-Galaţi-Giurgiuleşti. Pentru ca proiectul să fie complet, mai sunt necesare şi variantele de ocolire ale municipiilor Galaţi şi Brăila, precum şi legătura cu podul suspendat care va traversa Dunărea spre Tulcea.

Pentru tronsonul Ploieşti-Buzău, CNAIR a semnat contractul de realizare a Studiului de Fezabilitate şi Proiectului tehnic, finanţat din fonduri europene. Astfel, societatea Consitrans are la dispoziţie 24 de luni pentru întocmirea documentaţiei. Apoi va urma lansarea licitaţiei pentru alegerea constructorului, ceea ce înseamnă că, probabil, prin 2022 ar putea începe şi realizarea propriu-zisă.

Pentru tronsonul Buzău-Brăila-Galaţi, potrivit Master Planului General de Transport (MPGT), drumul expres este compus din două sectoare Buzău-Brăila şi Brăila-Galaţi. Pentru primul, anul de începere al realizării Studiului de Fezabilitate este 2021, execuţia lucrărilor urmând să se desfăşoare în perioada 2022 – 2024. Deşi tot la nivel de planşetă, cel de-al doilea sector este ceva mai concret, în sensul că are deja traseul stabilit. Tronsonul în sine face parte din aliniamentul altui drum expres, Focşani-Galaţi-Giurgiuleşti, cu perioada de implementare estimată între anii 2021 – 2023.

În ceea ce priveşte sursa de finanţare, Guvernul mizează pe banii europeni din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), care ar putea fi accesaţi în următoare perioadă de programare, 2021 – 2030.

Autostrada Nordului

În toamna lui 2018, cea de-a treia iniţiativă parlamentară pentru construcţia unei autostrăzi intra în dezbaterea Senatului. Era vorba despre Autostrada „Nordului” Vama Petea-Satu Mare-Baia Mare-Dej-Bistriţa-Vatra Dornei-Suceava, obiectiv de investiţii care ar urma să fie construit în patru ani de la intrarea în vigoare a legii.

Iniţiativa deputatului Ionuţ Simionca (PMP) a fost adoptată de Senat în luna aprilie 2019 şi va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, forul decizional.

„Existenţa unei autostrăzi care să lege peste 2 milioane şi jumătate de cetăţeni cu Occidentul va contribui semnificativ la dezvoltarea sustenabilă a României pe termen lung, prin creşterea conectivităţii intermodale între regiuni, accesul populaţiei şi al mediului de afaceri la reţeaua de transport şi susţinerea dezvoltării regiunilor cu potenţial de creştere economică. Un alt motiv, el însuşi suficient pentru modernizarea drumurilor, este acela că se va micşora considerabil numărul oamenilor care îşi pierd viaţa în accidente rutiere. Deşi mai rapide, drumurile vor fi şi mai sigure, orice întârziere în executarea lucrărilor putând fi considerată ca o asistare pasivă la producerea a numeroase accidente cu pierderi de vieţi omeneşti”, îşi motivează demersul iniţiatorul proiectului de lege.

De altfel, acesta arată că în Master Planul General de Transport o şosea rapidă care să lege municipiu Bistriţa de Vama Petea ar putea fi realizată peste 14 ani, iar o alta care să conecteze capitala judeţului Bistriţa-Năsăud de Moldova, prin Vatra Dornei, nici măcar nu este luată în considerare.

„Dacă nu i se impune din exterior, Guvernul nu va reloca fonduri pentru îmbunătăţirea infrastructurii rutiere din judeţul Bistriţa-Năsăud, acesta fiind astfel condamnat la stagnare economică şi, în timp, chiar la declin, datorită lipsei de conectivitate rutieră”, conchide deputatul Ionuţ Simionca.

Si în acest caz, Guvernul are propria agendă pentru construirea unei şosele de mare viteză în nodul Transilvaniei. În Master Planul General de Transport al României este prevăzută realizarea drumului expres Turda-Dej-Bistriţa-Baia Mare-Satu Mare-Halmeu, cu o lungime de 320,2 km şi o valoare estimată a lucrării de 1,7 miliarde de euro (fără TVA). Potrivit calendarului estimativ, Studiul de Fezabilitate ar urma să fie realizat în anul 2028, iar execuţia propriu-zisă a lucrărilor, în perioada 2030-2032.

Bucureşti – Braşov intră în pachetul Autostrăzi „parlamentare”

Tot în luna aprilie 2019, Senat a adoptat şi proiectul pentru construcţia autostrăzii Bucureşti-Braşov, celebra şosea de mare viteză care se află pe agenda publică de 15 ani. Pentru a fi aplicată, iniţiativa trebuie să întrunească şi votul deputaţilor, un vot decizional în acest caz.

Iniţiativa legislativă prevede înfiinţarea unei companii specializate, al cărei singur obiectiv este construirea autostrăzii în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a legii, prevăzută pentru 2019. Astfel, proiectul stabileşte ca în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii, la propunerea Ministerului Transporturilor, Guvernul este obligat să înfiinţeze o societate pe acţiuni, potrivit Legii nr. 31/1990, de interes strategic naţional, cu obiect de activitate proiectarea şi construirea Autostrăzii Bucureşti-Braşov, denumită Compania Naţională pentru Construirea Autostrăzii Bucureşti-Braşov (CNCABB) S.A. Ulterior, CNAIR va transfera către CNCABB proiectele legate de acest obiectiv de investiţii, inclusiv cele aflate în faza de pregătire.

Iniţiatorii proiectului de lege, palamentarii PMP, spun că demersul lor nu este motivat doar de întârzierile nepermise ale Guvernului în ceea ce priveşte construcţia şoselei rapide, ci, în general, de contraperformanţa în realizare a tuturor proiectelor de autostradă.

De altfel, Ministerul Transporturilor a inaugurat în 2015, doar 22 km, în 2016, 0 km, în 2017, 24 de km, iar în 2018, 56,6 km.

Autostrada Braşov – Bacău

Deşi Comisia pentru Transporturi din Senat a întocmit raport de respingere, Plenul a ignorat documentul şi a adoptat propunerea legislativă privind aprobarea obiectivului de investiţii Autostrada Braşov-Bacău. Iniţiativa urmează să fie dezbătută şi de Camera Deputaţilor, forul decizional.

Potrivit proiectului legislativ iniţiat de parlamentari din toate partidele politice, termenul de execuţie a Autostrăzii Braşov-Bacău este de 5 ani de la data intrării în vigoare a legii.

De asemenea, obiectivul de investiţii Autostrada Braşov-Bacău se finanţează de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, din fonduri extreme şi din fonduri europene disponibile în cadrul exerciţiului financiar multianual 2019-2024.

Autostrada Unirii Principatelor Române

Autostrada Basarabia

Cele două obiective de investiţii sunt cuprinse într-un singur proiect legislativ, iniţiat de senatorul Gabi Ionaşcu (PMP). Autostrada „Unirii Principatelor Române” ar urma să fie realizată pe traseul Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău-Paşcani-Siret, în timp ce  Autostrada „Basarabia” va conecta localităţile Focşani şi Albiţa.

Conform propunerii legislative, Autostrada Ploieşti-Siret va începe de la Autostrada A3 Bucureşti-Braşov-Cluj-Borş, în apropierea municipiului Ploieşti, şi se va încheia la Vama Siret (jud. Suceava), adică până la frontiera de nord a României cu Ucraina.

La rândul său, Autostrada Focşani-Albiţa va începe de la Autostrada Unirii Principatelor Române în apropierea municipiului Focşani până la Vama Albiţa (jud. Vaslui), adică până la frontiera de est a României cu Republica Moldova.

Ministerul responsabil pentru coordonarea realizării celor două autostrăzi „parlamentare” este cel al Transporturilor, care va începe, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, procedurile necesare pentru realizarea lor.

 

(Articol publicat în revista Flote Auto, luna mai 2019)

 

CITEŞTE ŞI:

Bolt pentru Business, portalul care ajută companiile să gestioneze cursele în interes de serviciu

A apărut Flote Auto, iunie 2019

Aceasta este Kia XCeed

 

 

Adaugati comentariu