Advertisement

autostrada Timisoara Belgrad
Home Infrastructură Autostrada Timişoara-Belgrad. Nume de cod “Banatica”

Autostrada Timişoara-Belgrad. Nume de cod “Banatica”

Despre autostrada Timişoara-Belgrad se vorbeşte din 2016, dar lucrurile nu au avansat aproape deloc. Susţinut cu entuziasm de ambele state la început, motiv de acuze reciproce la un moment dat, proiectul a rămas doar pe hârtie, cu indicativul ET12 Banatica. Vizita la Bucureşti a preşedintelui Serbiei l-a repus, însă, pe tapet.

Pentru realizarea unei conexiuni între Timişoara şi Belgrad până în 2025, planul guvernelor de la Bucureşti şi Belgrad era destul simplu. Românii ar fi trebuit să construiască o autostradă până la graniţa cu Serbia, pe traseul Timişoara – Moraviţa, iar sârbii urmau să o continue până la Pancevo, unde există deja o legătură rapidă spre capitala Serbiei, drumul european E70.
Autostrada ar fi urmat să lege partea de vest a României atât cu Belgradul, cât şi cu regiunea centrală a Serbiei şi, mai departe, cu sudul Europei – Croaţia, Slovenia, nordul Italiei, precum şi cu sudul Frantei – prin E70.
Totodată, segmentul rutier Timişoara – Moraviţa face parte din reţeaua TEN-T centrală de pe teritoriul României si, conform Master Planului General de Transport (MPGT), urma să se conecteze, în zona Remetea Mare (jud. Timiş), la coridorul IV Pan-European prin intermediul autostrăzii A1 Nădlac-Timişoara-Bucureşti-Constanţa. Cel puţin aşa arăta Studiul de Fezabilitate al proiectului, realizat pentru segmentul românesc în timpul Guvernului Cioloş.

Protocol agreat, dar nesemnat

În urmă cu un an, Cabinetul Grindeanu aproba un Memorandum privind negocierea şi semnarea unui Protocol de cooperare între Romania şi Serbia, potrivit căruia cele două guverne urmau să colaboreze pentru susţinerea diplomatică şi financiară a proiectelor de investiţii în transporturi la frontiera comună, în special pentru construcţia autostrăzii Timişoara-Vârşeţ-Pancevo, până în anul 2025.

“Includerea unei noi autostrăzi este o prioritate în Master Planurile de transport ale celor două state. Tronsonul dintre Pancevo şi Vârşeţ este recunoscut în lista unică de proiecte a Serbiei, iar execuţia lucrărilor pentru sectorul de drum Timişoara – Moraviţa este cuprinsă în Strategia de implementare a Master Planului General de Transport al României, pe lista lungă a proiectelor din sectorul rutier, în prima perioadă de finanţare 2014-2020, cu suma de 29,5 milioane euro fără TVA”, scria în Memorandum.

De atunci însă, de construcţia autostrăzii nu s-a mai auzit nimic concret, iar reprezentanţii Ministerului Transporturilor spun că vina nu aparţine Romaniei.

“Memorandumul privind aprobarea iniţierii negocierii şi semnării «Protocolului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia pentru punerea în aplicare a Studiului de Fezabilitate privind planificarea şi proiectarea unui nou drum rutier de mare viteză între Timişoara şi Pancevo» a fost semnat în luna martie 2017. Ulterior, Protocolul la care face referire Memorandumul nu a mai fost semnat, din motive independente părţii române. Ca o consecinţă, proiectul autostrăzii Timişoara-Pancevo nu a mai putut fi acceptat la finanţarea din cadrul Programului Interreg România-Serbia”, arată Ion Iordăchescu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, într-un răspuns dat unei interpelări parlamentare pe această temă.

România şi Serbia se arată reciproc cu degetul

Anul trecut, proiectul părea că are zilele numărate, mai ales că fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, spunea că Serbia a decis să nu mai susţină construcţia autostrăzii Timişoara – Pancevo. De cealaltă parte, însă, omologul sârb susţinea că oficialii români au fost cei care nu au aprobat în timp util demararea proiectului.
Potrivit lui Răzvan Cuc, pe parcursul lui 2017, Guvernul de la Bucureşti a solicitat în mai multe rânduri întâlniri pentru a promova şi a dezvolta investiţia, după ce predecesorii săi nu ar fi făcut nimic în acest sens. „Din istoricul pe care l-am primit în cadrul ministerului, se pare că partea română, conducerea ministerului de la acel moment, să zicem că nu a dat curs invitaţiei, nu au existat întâlniri între Guvernul sârb şi Guvernul român pe partea de dezvoltare si de implementare a acestui proiect”, sublinia fostul ministru al Transporturilor.

Acesta arăta că, după preluarea portofoliului în ianuarie 2017, o lună mai târziu deja avea loc, la Ministerul Transporturilor, o întâlnire pe tema proiectului Timişoara – Pancevo, la care au participat un secretar de stat şi omologul sârb însoţit de o întreagă delegaţie.

„În data de 2 martie, am promovat Memorandumul în Guvern pentru semnarea acordului destinat dezvoltării acestui proiect. În cele din urmă, autorităţile sârbe au decis, când s-a întrunit comisia româno-sârbă, să nu mai susţină acest proiect”, a adăugat Răzvan Cuc.

Mai mult, pentru semnarea acordului Timişoara-Pancevo, Ministerul român al Transporturilor ar fi trimis un secretar de stat în Serbia, care să poarte discuţii cu reprezentanţii ministerului de profil şi cu cei ai Ministerului Fondurilor Europene.

„Noi, în acest mandat, am făcut toate demersurile să realizăm acest proiect. Ba, mai mult, ulterior aprobării în Guvern a Memorandumului care viza acordul de parteneriat între cele două state pe proiectul Timişoara-Pancevo, am şi trimis un secretar de stat în Serbia, pentru a semna acest acord. A stat patru zile şi a avut discuţii şi cu reprezentanţii de la Ministerul Fondurilor din Serbia, şi cu reprezentanţi de la Ministerul Transporturilor”, explica Răzvan Cuc.

De cealalta parte, însă, Ministerul Construcţiilor, Transporturilor şi Infrastructurii de la Belgrad anunţa, în luna mai 2017 că „Serbia a sprijinit proiectul de construire a unei autostrăzi împreună Romania, proiect pe care l-a considerat unul strategic, dar că Ministrul Transporturilor din România (Răzvan Cuc, n.red.) nu a aprobat în timp util începerea proiectului”.

De la autostradă la EuroTrans

O explicaţie a “supărării” părţii sârbe poate deriva şi din faptul că România s-a răzgândit în privinţa legăturii Timişoara-Moraviţa la profil de autostradă, optând pentru construcţia unui drum Euro-Trans, denumit ET 12 Banatica.

„Deoarece rata internă de rentabilitate economică (EIRR), determinată prin utilizarea Modelului Naţional de Transport şi prezentată în raportul Master Planului General de Transport al României, este de 3,77%, sub limita de 5% a proiectelor care se califică la profil de autostradă, iar raportul cost-beneficiu (BCR) este subunitar (0,81), segmentul rutier Timişoara – Moraviţa nu s-a calificat la profilul de autostradă sau drum expres şi, ca urmare, a fost propus în MPGT la profil de drum EuroTrans”, explică reprezentantul Ministerului Transporturilor, secretraul de stat Ion Iordăchescu..

Oricum, acesta precizează că analiza a fost făcută strict pentru proiectul rutier de pe teritoriul României, pe traseul Timişoara – Moraviţa, fără a analiza şi o posibilă legătura rapidă de la Moraviţa la Pancevo.
„Astfel, dacă se identifică necesitatea realizării unui proiect integrat de autostradă între Timişoara şi Pancevo, indicatorii vor creşte şi, astfel, proiectul s-ar putea califica la profil de drum rapid, de tip 2×2, adică autostradă sau drum expres”, precizează Ion Iordăchescu.

Potrivit MPGT, sectorul Timişoara – Moraviţa, la profil de drum EuroTrans, are următoarele caracteristici:
– Cost total: 29,5 milioane de euro;
– Lungime: 59 km;
– Cost/km : 0,5 milioane de euro;
– Scor MCA (multi criteria analysis): 4,05;
– Cerere de trafic: 10.990 vehicule/zi;
– Sursa de finantare: 85% – fonduri europene (Fondul de Coeziune); 15% – bugetul de stat.

Repunere pe tapet

Ce şanse mai are acest proiect, nu ştim. Ştim doar că în timpul vizitei preşedintelui Serbiei în Romania, din marte 2018, s-au făcut referiri şi la construcţia autostrăzii Timisoara – Belgrad. Dar, din nou, de atunci şi până acum, nimic concret nu s-a materializat.

Oricum, competiţia regională în materie de infrastructură este acerbă. Bulgaria are deja autostrăzi care leagă Sofia de Grecia şi de Serbia, motiv pentru care tirurile ocolesc România şi se îndreaptă spre Europa traversând Bulgaria, pe direcţia Belgrad.

 

(Articol publicat în revista Flote Auto, iulie-august 2018)

Comentați?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Timișoara-Moravița
Infrastructură

9 oferte pentru construcția primului lot al Autostrăzii Timișoara – Moravița

Antreprenori din România, Bulgaria, Italia, Turcia și Ucraina au depus 9 oferte...

a3 Ploiești - Brașov
Infrastructură

Compania Națională de Investiții Rutiere a preluat proiectul Autostrăzii A3 Ploiești – Brașov

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a preluat de la Compania Națională...

Târgu Frumos - Lețcani
Infrastructură

Autostrada Unirii A8. Licitație pentru construcția tronsonului Târgu Frumos – Lețcani

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a transmis, astăzi, spre publicare în...

Sibiu - Făgăraș
Infrastructură

A început construcția Autostrăzii Sibiu – Făgăraș. Circulația ar trebui deschisă în 2028

Antreprenorul turc Maykol a demarat construcția Autostrăzii Sibiu – Făgăraș, pentru început...