Autostrada Sudului face obiectul unui proiect legislativ care va intra în dezbaterea Senatului. Conform iniţiativei, traseul este Bucureşti – Alexandria – Roşiorii de Vede – Craiova – Drobeta Turnu Severin – Caransebeş – Lugoj.
„Unul din considerentele importante care au stat la baza acestui proiect este faptul ca România şi-a asumat construirea Autostrăzii Sudului în faţa investitorilor cei mai importanţi din industria auto, Renault şi Ford”, precizează deputatul Doru Petrişor Coliu, iniţiatorul proiectului.
Potrivit acestuia, rolul Autostrăzii Sudului din punct de vedere al circulaţiei mărfurilor este de a asigura transferul acestora, prin porturile dunărene, spre fluviul Rin si portul Roterdam din Olanda.
Pe de altă parte, în opinia sa, Autostrada Sudului va trece prin zonele cele mai sărace ale României, zone care trebuie să ajungă la un grad de dezvoltare economică ce poate oferi oamenilor beneficii directe privind creşterea nivelulul de trai. „Acest demers legislativ este susţinut inclusiv de societatea civilă, fiind un răspuns la numeroasele solicitări de conectarea a 3 dintre principalii poli urbani, dar si o interconectare a zonelor mai dezvoltate cu cele mai puţin dezvoltate”, a subliniat parlamentarul.
Totodată, acesta mai propune ca Autostrada Sudului A6 să facă legătura cu Autostrada A1 Bucureşti – Nădlac în zona localităţii Balint (jud. Timiş).
Proiectul de lege depus la Senat, prima camera sesizata, are cinci articole.
Astfel, potrivit textului initiaţivei, obiectivul de investiţii este finantat de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor, in limita sumelor aprobate anual cu aceasta destinatie, din credite externe si din fonduri europene.
Ministerul Transporturilor va fi ministerul responsabil pentru coordonarea realizarii acestui obiectiv de investitii.
Termenul de executie al Autostrazii Sudului este de patru ani de la data intrarii in vigoare a legii.
Potrivit proiectului, prevederile legii ar trebui să intre in vigoare la data de 1 ianuarie 2021.
În acest caz, forul decizional este Camera Deputatilor.
În ultimii ani, pe masa parlamentarilor au mai ajuns alte şase proiecte de lege destinate construcţiei de şosele rapide. Acestea s-au referit la:
- Autostrada Unirii Tg. Mures – Tg. Neamț – Iași – Ungheni,
- Autostrada „Nordului” Suceava – Oar,
- Autostrada București – Brașov,
- Autostrada Brașov – Bacău,
- Autostrada „Estului” Galați – Brăila – Buzău – Ploiești,
- Autostrada „Unirii Principatelor Romane” Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani – Siret,
- Autostrada „Basarabia” Focșani – Albița.
CITEȘTE ȘI:
Comentați?