Autostrada Sibiu – Făgăraș, la un pas de lansarea în licitație

Autostrada Sibiu - Făgăraș este primul tronson din șoseaua de mare viteză care va conecta Sibiul de Brașov. Acordul de mediu este în curs de emitere, ceea ce înseamnă că în 2022 este posibilă lansarea licitației pentru alegerea constructorului. Cât va dura, însă, execuția, este greu de estimat. Doar revizuirea Studiului de fezabilitate a durat șase ani.
Autostrada Sibiu - Făgăraș

Autostrada Sibiu-Făgăraș face parte din rețeaua TEN-T Comprehensive (extinsă), care traversează România de la Vest la Est, pe ruta Nădlac – Arad – Timișoara – Lugoj – Deva – Sibiu – Făgăraș – Brașov – Ploiești – București – Constanța. Potrivit Ministerului Transporturilor, valoarea totală a proiectului este de 7,5 miliarde de lei cu TVA.

2 ani de birocrație și 4 ani de proiectare

Povestea Autostrăzii Sibiu – Făgăraș a început în aprilie 2015, o dată cu semnarea contractului pentru revizuirea Studiului de Fezabilitate, în valoare de 16,3 milioane de lei (fără TVA) şi o durată de numai 17 luni. În octombrie 2015, CNAIR a fost, însă, înştiinţată de Ministerul Fondurilor Europene că proiectul nu va mai primi finanţare prin POS Transport (predecesorul POIM), iar în lipsa altor surse, Compania de Drumuri l-a suspendat o lună mai târziu. Bineînţeles, vina aparţine în totalitate CNAIR, care, în bine-cunoscutul stil românesc, nu a depus proiectul la timp pentru finanţare.

După un an, adică în noiembrie 2016, posibilitatea obţinerii unei finanţări în cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, a repus iniţiativa pe tapet. Nu imediat însă, pentru că din cauza unei perioade prea lungi de inactivitate a fost nevoie de alte 60 de zile pentru verificarea şi contactarea „experţilor cheie”. Și uite așa, am ajuns în ianuarie 2017.

Între timp, în data de 7 noiembrie 2016, CNAIR primise şi o notificare de la prestatorul contractului de revizuire a Studiului de Fezabilitate, Asocierea Aecom Ingenieria – Consitrans – Search Corporation, care anunţa schimbarea „liderului de asociere”, fapt pentru care, în 8 februarie 2017, s-a încheiat actul adiţional privind modificarea denumirii Asocierii şi a duratei contractului de servicii, iar în data de 10 februarie a fost emis Ordinul administrativ privind predarea livrabilelor.

Odată birocraţia rezolvată, a început, în sfârşit, şi treaba. Însă lucrurile s-au poticnit în scurt timp, după realizarea investigațiilor geotehnice, finalizate în mai 2017. Experții Jaspers au recomandat analizarea mai multor variante de traseu, care, se pare, a dat mari bătăi de cap proiectanților. În 2019, CNAIR anunța că traseul este încă în analiza experţilor europeni, care evaluau la data respectivă doua variante: una cu o conectare la Autostrada A1 la Veştem, iar a doua, cu o conectare la Autostrada A1 la Boiţa. În cele din urmă, Studiul de Fezabilitate a fost finalizat, fiind aleasă cea de-a doua variantă de traseu.

Traseul

Proiectul șoselei de mare viteză prevede realizarea unui tronson de autostradă pe teritoriul județului Sibiu (orașele: Tălmaciu și Avrig; comunele: Boița, Turnu Roșu, Racovița, Porumbacu de Jos, Cârța și Arpașu de Jos) și județului Brașov (municipiul Făgăraș; comunele: Ucea, Viștea, Drăguș, Voila, Beclean, Recea și Mândra).

Lungimea totală a autostrăzii Sibiu – Făgăraș este de 68,05 km și se împarte în 4 tronsoane distincte:
– Tronsonul 1 (14,25 km) – Boița (Autostrada Sibiu – Pitești) și Avrig – Mârșa (DJ 105G);
– Tronsonul 2 (19,92 km) – Avrig – Mârșa (DJ 105G) și Arpașu de Jos (DN 1);
– Tronsonul 3 (17,61 km) – Arpașu de Jos (DN 1) – Sâmbăta de Sus (DJ 105B);
– Tronsonul 4 (16,26 km) – Sâmbăta de Sus (DJ 105B) – Municipiul Făgăraș / Drum de legătură cu DN 1.

Potrivit Studiului de Fezabilitate, viitoarea șosea de mare viteză se desprinde din Autostrada Sibiu – Pitești printr-un nod de mare viteză, la Boița. Proiectul mai cuprinde și realizarea unui drum de legătură între autostradă și drumul național DN 1, în lungime de 5,65 km.

Caracteristici

Autostrada va avea o lăţime a platformei de 26 m din care partea carosabilă (2 benzi pe sens) – 15 m; banda mediană (impermeabilizată) – 3 m; banda de staţionare de urgenţă, câte una pe fiecare sens de circulaţie – 2 x 2,5 m = 5 m; acostamente – 2 x 0,5 m = 1 m; benzi de ghidare – 4 x 0,5 m.

Pentru tronsonul Sibiu-Făgăraș, viteza de proiectare este de 140 km /h. În regiunile de deal viteza a fost redusă la 120 km /h, iar nodurile rutiere de tip A sunt proiectate la viteza de 80 km /h.

Vor fi amenjate 6 noduri rutiere, la Boița, Avrig, Arpașu, Sâmbăta, Ileni și Făgăraș. Proiectanții consideră nodul rutier Boița drept unul deosebit de complex, cu 10 bretele, pentru că face legătura între două autostrăzi, dar și cu DN 7 (București – Arad – Nădlac). Astfel, nodul rutier Boița va fi construit atât ca un nod de tip A, cât și ca unul de tip B.

Totodată, vor fi construite 92 de poduri, podețe, pasaje și viaducte.

Dotări

Autostrada va fi dotată cu spații de servicii tip S1 (parcări, benzinării şi spaţii comerciale cu bar) și spații de servicii tip S3 (parcări securizate, spaţii comerciale, restaurante, puncte sanitare, autoservice şi spaţii pentru cazare – motel sau hotel), amplasate atât pe partea dreaptă, cât și pe partea stângă.

Au fost prevăzute parapete pe toată lungimea șoselei, atât pe zona mediană, cât și pe cele laterale pentru delimitarea părții carosabile. Pentru zona de urgență, a cărei lungime este de 160 m, aflată în zona mediană, s-a prevăzut un tip de parapet demontabil, care să asigure atât montarea, cât și demontarea într-un timp scurt și în condiții de siguranță rutieră, respectându-se normele de siguranță la crash test.

Totodată, autostrada va fi prevăzută pe întreaga sa lungime cu garduri de protecție, amplasate pe ambele părți ale acesteia, iar iluminatul public va fi instalat în nodurile rutiere, sensurile giratorii, spațiile de servicii și în Centrele de Întreținere și Coordonare (CIC).

Pe autostradă va fi implementat şi un sistem inteligent de transport (ITS – Intelligent Transport Systems), ca opţiune majoră de creştere a eficienţei, fluenţei, siguranţei şi limitării impactului asupra mediului privind procesul de transport rutier. Sistemele inteligente de transport sunt aplicaţii ale comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiilor care asigură atât monitorizarea şi managementul reţelei rutiere, cât şi informarea participanţilor la trafic.

 

(Articol publicat în revista Flote Auto, martie 2022)

 

CITEȘTE ȘI:

Drumul Expres Craiova-Pitești. Se circulă pe Varianta de Ocolire Balș

Înmatriculările de maşini noi în Europa au scăzut în martie pentru a noua lună consecutiv

 

 

Adaugati comentariu