Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne a respins, joi, aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, voturile Austriei și Olandei fiind împotrivă, în condiţiile în care era nevoie de unanimitate. Croaţia a obţinut ”undă verde” și va adera la Spaţiul Schengen la 1 ianuarie 2023.
Austria a votat împotriva admiterii României în Schengen, iar Olanda a votat împotriva admiterii Bulgariei, ambele țări fiind evaluate, însă, împreună. Olanda a cerut să se menţioneze în minuta şedinţei că e de acord cu intrarea României în Schengen, dar este împotriva acceptării Bulgariei.
De problema aderării lor la Schengen se va ocupa acum preşedinţia suedeză a Consiliului UE, care începe la 1 ianuarie 2023.
Vít Rakusan, ministrul de interne al Cehiei, care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE, a declarat că este recunoscător viitoarei preşedinţii suedeze, pentru că este gata să continue munca ţării sale şi să menţină ca prioritate aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.
Potrivit Uniunii Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), intrarea României în Schengen este o necesitate pentru industria transporturilor rutiere, contribuind la fluidizarea traficului de frontieră și la facilitarea călătoriilor pasagerilor români în spațiul european fără frontiere.
Totodată, prin eliminarea blocajelor la frontierele UE, conducătorii auto profesioniști nu s-ar mai confrunta cu timpii imenși de așteptare în camion și ar câștiga o zi conducere, mărfurile ar putea ajunge la destinație mai repede și mai eficient, iar emisiile poluante și consumul de combustibil ar fi reduse și astfel firmele de transport vor suporta costuri mai mici.
”Aceste aspecte vor reprezenta un avantaj pentru atragerea investițiilor străine directe în România, ceea ce va duce la o dezvoltare a economiei, a producției, a logisticii și, implicit, a transporturilor”, subliniază Uniunea Transportatorilor Rutieri din România.
UNTRR a semnalat în numeroase rânduri practicile de control ale părții ungare, care nu fac decât să coboare România pe lista opțiunilor investitorilor străini, care în actualele condiții preferă Ungaria – unde volumul investițiilor străine directe anual a fost și este de 2 până la 4 ori mai mare decât în România. În ultimii 15 ani, Ungaria a atras 170 miliarde de euro investiții străine directe, în timp ce România, o țară de două ori mai mare și cu populație dublă, a reușit să atragă 54,4 miliarde de euro investiții străine directe. În mărimi raportate pe cap de locuitor, Ungaria a atras de 6 ori mai mulți bani per capital în aceeași perioadă. Statele membre colaborează, dar trebuie reținut că se află într-o permanentă competiție pentru atragerea investitorilor și dezvoltarea proprie. Simplul fapt că România a fost primită la masa UE, nu înseamnă că va primi ceva gratis. Statele membre UE sunt precum o națională sportivă într-o competiție europeană sau mondială, fiecare vrea să cucerească primul loc.
CITEȘTE ȘI:
(SIMA) Târgul internațional de soluții și tehnologie pentru agricultură performantă și durabilă
Care sunt cele mai solicitate piese de schimb pentru camioane?
Comentați?