impozitului
Home Infrastructură Finanţarea autostrăzilor. Propunere legislativă inedită

Finanţarea autostrăzilor. Propunere legislativă inedită

Deputatul PMP, Ionuţ Şimionca, a depus la Senat, pentru dezbatere, o iniţiativă legislativă pentru constituirea şi utilizarea Fondului special al autostrăzilor.

Potrivit proiectului intrat ăn dezbaterea Senatului, Fondul va fi alimentat, în principal, din banii cetăţenilor şi ai companiilor din România, iar statul nu va putea deturna destinaţia lor.

Astfel, sursele de finanţare vor proveni fie din redirecţionarea benevolă a unei fracţiuni din impozitele datorate statului de către persoanele fizice sau de microîntreprinderi, fie din donaţii ale cetăţenilor sau companiilor.

De asemenea, dacă guvernul doreşte să se implice direct, poate contribui cu sume la realizarea diferitelor obiective de investiţii.

„În acest mod, cetăţenii vor putea finanţa proiectele şi nici nu vor avea cheltuieli suplimentare, având acces la o situaţia financiară a Fondului în mod transparent. Trebuie menţionat faptul că autorităţile publice nu pot redirecţiona sumele din Fondul special al autostrăzilor către alte destinaţii, singurii care pot stabili destinaţia banilor fiind cetăţenii. Această propunere legislativă nu are caracter obligatoriu, ci opţional, oferind o opţiune suplimentara faţa de cele existente.”, îşi motivează demersul deputatul PMP.

 

CITEŞTE ŞI

Cele mai periculoase oraşe din România pentru copii

Bucureşti Smart City. 3 aplicaţii mobile pentru transport urban

 

Potrivit iniţiativei legislative, Compania Naţională de Administrare a infrastructurii Rutiere este instituţia publică care are obligaţia să constituie şi să gestioneze Fondul special al autostrăzilor, fiind responsabilă de buna executare a lucrărilor.

La rândul său, Ministerul Transporturilor reprezintă autoritatea de supraveghere şi control.

„Timp de aproape 30 de ani guvernanţii nu au reuşit să înţeleagă că autostrăzile reprezintă o prioritate pentru români. În ultimii ani, ritmul realizării acestor obiective a scăzut foarte mult, de la puţin peste 100 de kilometri pe an în 2012 şi 2013, la mai puţin de 30 de kilometri în 2014 sau chiar 15 kilometri în 2017”, conchide Ionuţ Şimionca.

După dezbaterea din Senat, proiectul va intra în discuţia Camerei Deputaţilor, forul ldecizional în acest caz.

 

Comentați?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Nădăşelu
Infrastructură

Autostrada Transilvania A3. Traficul pe secțiunea Poarta Sălajului – Nădăşelu s-ar putea deschide în luna decembrie

Traficul pe secțiunea Poarta Sălajului – Nădăşelu, parte din Autostrada Transilvania A3,...

Drumul Expres Focșani - Brăila
Infrastructură

Un pas înainte pentru Drumul Expres Focșani – Brăila. A fost emisă Decizia de expropiere

Compania Națională de Investiții Rutiere a emis Decizia de expropiere pentru imobilele...

Pantelimon
Infrastructură

Autostrada de Centură București A0. Licitație pentru construcția Nodului Rutier Pantelimon

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a lansat licitația pentru construcția...

Bacău Nord
Infrastructură

Autostrada Moldovei A7. Nodul Rutier Bacău Nord a fost deschis circulației

Începând de sâmbătă, 5 septembrie 2026, a fost deschis circulației Nodul Rutier...