Viteza maximă de circulație pe drumurile expres crește la 120 km/h. Lege promulgată

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat joi, 12 mai 2022, Decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, astfel că viteza maximă de circulație pe drumurile expres din România va fi de 120 km/h, în creștere față de 100 km/h, până în prezent.
viteza

”Deși la momentul actual există tronsoane de drum expres ce se află în stadii avansate de execuție, Ordonanța de Urgență a Guvemului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice nu stabilește un regim diferențiat între drumurile expres și drumurile naționale europene (E) atât în ceea ce privește viteza maximă admisă pe cele două categorii de drumuri naționale, cât și din perspectiva regimului de circulație aplicabil acestora. Totodată, este important de menționat faptul că în cadrul proiectării drumurilor expres a fost avută în vedere posibilitatea adaptării pe viitor a acestora la profil de autostradă, în funcție de evoluția fluxurilor de trafic. Această situație este în măsură să justifice implementarea în regim de urgență a unor modificări legislative în ceea ce privește majorarea limitei maxime de viteza admise pentru drumurile expres, prin raportare la viteza de proiectare stabilită pentru aceste drumuri, cât și extinderea utilizării regulilor de circulație aplicabile autostrăzilor pentru categoria de drumuri expres”, și-a motivat demersul deputatul Cătălin Drulă, unul dintre inițiatorii proiectului de lege.

Potrivit acestuia, diferențele de construcție dintre un drum expres și o autostradă sunt minore, iar viteza maximă de proiectare a unui drum expres este chiar 120 km/h. Ambele au 4 benzi de circulație, sensuri separate fizic cu parapete, garduri de protecție și noduri denivelate.

Astfel, conform legii promulgate, vitezele maxime admise în afara localităţilor sunt următoarele:

– 130 km/h pe autostrăzi, 120 km/h pe drumurile expres, 100 km/h pe drumurile naţionale europene (E) şi 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoriile A şi B;

– 110 km/h pe autostrăzi, 100 km/h pe drumurile expres, 90 km/h pe drumurile naţionale europene (E) şi 80 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoriile C, D şi categoria D1;

– 90 km/h pe autostrăzi, 85 km/h pe drumuri expres, 80 km/h pe drumurile naţionale europene (E) şi 70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoriile A1, B1 şi C1;

– 45 km/h, pentru tractoarele agricole sau forestiere şi mopede.

Potrivit modificărilor aduse OUG 195/2002 (Codul Rutier), pe autostrăzi sau pe drumurile expres este interzisă circulația pietonilor, a autovehiculelor cu gabarite sau mase depășite, fără autorizație specială de transport eliberată de administratorul drumului public, conform reglementărilor în vigoare, a vehiculelor cu tracțiune animală, a animalelor, a vehiculelor trase sau împinse cu mâna, a bicicletelor, trotinetelor electrice si mopedelor, a tractoarelor agricole sau forestiere și a mașinilor autopropulsate pentru lucrări agricole, precum și a vehiculelor care, prin construcție sau din alte cauze, nu pot depăși viteza de 50 km/h.

De asemenea, pe autostrăzi sau pe drumurile expres sunt interzise învățarea conducerii unui vehicul, încercările prototipurilor de șasiuri și de autovehicule, manifestațiile, defilările, caravanele publicitare, antrenamentele și competițiile sportive de orice fel, precum și cortegiile.

În plus, se interzice circulaţia, oprirea sau staţionarea autovehiculelor pe banda de urgenţă sau acostament cu excepţia cazurilor justificate, precum şi a autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritar.

Circulația autovehiculelor destinate transportului public de persoane sau de mărfuri se efectuează, de regulă, numai pe banda marginală din partea dreaptă a autostrăzii sau a drumului expres, în
sensul de mers.

 

 

CITEȘTE ȘI:

Fonduri europene pentru realizarea Variantei de Ocolire Miercurea Ciuc

Costul fiscal de-a lungul vieții pentru o familie medie din România. Analiză KPMG

 

 

Adaugati comentariu