Viitorul mobilității verzi în România. Două scenarii pentru dezvoltarea transporturilor

România are nevoie de 73 de miliarde de euro pentru a finanța modernizarea întregii rețele de transporturi. Și nu este vorba doar celebrele autostrăzi, ci de întregul ecosistemul care ține de îndeplinirea țintelor climatice europene. Cum facem asta și când? Este nevoie de un plan până în 2030, iar Studiul privind Viitorul Transporturilor reprezintă o primă foaie de parcurs pentru ca România să-și atingă țintele.
dezvoltarea transporturilor

În contextul tendințelor europene de decarbonare, al obiectivelor Planului Național în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice și al obiectivelor pachetului Fit for 55, este necesar ca România să stabilească un plan cuprinzător și sustenabil pentru tranziția către un sector al transporturilor verde, adaptat la specificul fiecărui mod de transport. Drept urmare, potrivit studiului „Viitorul Transportului”, realizat de Deloitte la cererea Confederației patronale Concordia, România are nevoie de 73 de miliarde de euro pentru modernizarea întregii reţele de transport, în condiţiile în care, pe plan naţional, 16% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră sunt generate de acest sector, al treilea cel mai mare contributor,

Conform analizei, până în anul 2030, Strategia de Mobilitate a Uniunii Europene (UE) are ca ţinte: 30 de milioane de autovehicule cu emisii zero în circulaţie, dublarea traficului feroviar de înaltă viteză, automatizare implementată la scară largă şi ambarcaţiuni cu zero emisii disponibile pe piaţă. De asemenea, până în 2050, Comisia Europeană (CE) doreşte să implementeze o Reţea de Transport Trans-Europeană complet funcţională, multimodală, pentru transport sustenabil şi inteligent, iar statele-membre trebuie să investească 37% dintre fondurile Planului pentru Redresare şi Rezilienţă al UE pentru implementarea obiectivelor climatice.

Unde se află România

România are doar 940 km funcționali de autostradă și o rețea rutieră de 86,7 mii km, din care mai puțin de jumătate este modernizată la normele europene.

Din totalul parcului auto de 8,72 milioane de autovehicule, la finele anului 2020, doar 0,6% reprezentau cele hibride, cele pe GNL 0,3%, iar cele electrice, doar 0,1%. Cu toate acestea trebuie menționat faptul că numărul vehiculelor electrice și hibrid s-a dublat în 2021 comparativ cu 2020. În ceea ce privește rata de motorizare la nivelul anului 2019 acesta era de 355 de vehicule la mia de locuitori, în timp ce media UE era de 543 autovehicule la mia de locuitori.

În sectorul feroviar, lucrurile arată mult mai rău: doar 1,4% din vagoanele de marfă sunt capabile de transport multi-modal, iar 70% din locomotive și automotoare, 36% din vagoanele de marfă și 23% din vagoanele de pasageri au depășit durata normată de amortizare, Totodată, 63% din rețeaua de linii este neelectrificată, mai exact 6.735 de km din cei 10.769 km interoperabili și doar 14% din transport de mărfuri este realizat pe calea ferată, în timp ce traficul de pasageri pe feroviar este de numai 15%.

Volumul de mărfuri transportat pe maritime și căile navigabile reprezintă sub 10% din total, iar aproximativ jumătate din bunurile transportate pe căile navigabile interne în 2020 au parcurs distanțe între 150 și 299 km.
În ceea ce privește sectorul aviatic, deși sunt 27 de aeroporturi funcționale în România, doar o treime sunt aeropoturi internaționale principale, iar dintre acestea mai mult de jumătate din numărul de pasageri au călătorit printr-un singur aeroport, adică prin Henri Coandă.(14 mil. pasageri din cele 23 milioane pasageri la nivelul anului 2019).

Astfel, pentru dezvoltarea sectorul transporturilor din România, studiul Deloitte are în vedere două scenarii: unul bazat pe situația actuală și pe politicile existente (”As-Is”) și celălalt, „FitFor55”, care ia în calcul măsuri intensificate de reducere a gazelor cu efect de seră pentru atingerea țintelor stabilite pentru 2030 (18% surse de energie regenerabilă în transport – RES-T).

Scenariul I ”As-Is”

În acest scenariu, este estimată o creștere puternică a activității de transport pasageri, determinată în special de creșterea economică. Astfel, activitatea totală a transportului de pasageri ar urma să crească cu 25% până în 2030 comparativ cu anul 2019, stimulată de un mediu economic favorabil (respectiv, de o rată de motorizare mai mare).

În plus, ponderea modală a autoturismelor ar urma să se majoreze cu 4% în 2030 vs 2019, în detrimentul transportului rutier public, în timp ce activitatea feroviară, împreună cu cea a tramvaielor şi a metrourilor, va creşte cu aproape 50%, raportat la perioada de referinţă.

Potrivit studiului Deloitte, activitatea în aviaţie ar putea creşte cu aproximativ 2,7% pe an, în perioada 2025 – 2030, în cea mai mare parte aliniată cu aşteptările Eurocontrol.
În același timp, rata de motorizare va creşte în România de la circa 355 de vehicule la mia de locuitori, în 2019, până la aproximativ 460 de vehicule/mia de locuitori, în 2030 (+30%), ceea ce va duce la reducerea decalajului faţă de media UE 27.

Cât priveşte parcul auto din România, se prognozează un avans cu aproximativ 18%, în 2030 faţă de datele raportate în 2019, respectiv de la aproximativ 6,9 milioane de vehicule la aproape 8,2 milioane de unităţi. Înmatriculările de autoturisme noi și second-hand vor duce la o modernizare a parcului de autoturisme (vehicule mai eficiente, eliminarea treptată a vehiculelor EURO 3 și 4) și, prin urmare, ponderea ZLEV (vehicule cu emisii zero sau scazute) va urca în 2030 la aproximativ 10%. Astfel, ponderea autoturismelor noi din total înmatriculări va creşte, în timp, la aproape 60%, restul fiind reprezentat de înmatriculările de vehicule second hand.
Conform experților Deloitte, cea mai mare parte a înmatriculărilor de vehicule electrice este estimată a avea loc după 2025, iar infrastructura de încărcare publică va ajunge la aproximativ 40.000 de puncte de încărcare.
În aceste condiții, estimările pentru anul 2030 arată că punctele de încărcare lentă vor reprezenta 99% din numărul total al punctelor de încărcare cu electricitate, în timp ce staţiile de alimentare cu GNL vor însemna 60% din numărul total al staţiilor de alimentare non-petroliere. Totodată, numărul punctelor de încărcare private va fi de aproximativ opt ori mai mare decât numărul punctelor de încărcare publice.

În viziunea experţilor, benzina şi motorina vor fi considerabil mai scumpe, comparativ cu carburanţii cu emisii mai mici de carbon.

Pe de altă parte, în scenariul ”As-It”, parcul de furgonete va crește până în 2030 cu aproape 25% față de nivelurile din 2020, la aproximativ 980.000 de unități, iar aproape 85% din acesta va fi compus din vehicule ce folosesc motoare convenționale cu ardere internă. Se estimează că adoptarea furgonetelor complet hibride va avea loc începând cu 2021, îmbunătățind într-o anumită măsură eficiența flotei naționale de vehicule comerciale.
Potrivit Deloitte, cea mai mare parte a înmatriculărilor de furgonete electrice este estimată a avea loc după 2025, iar până în 2030, aproape 75% din furgonetele nou înmatriculate vor fi vehicule noi, pe măsură ce tehnologiile cu emisii reduse se maturizează în sectorul furgonetelor comerciale.

Scenariul II ”Fitfor55”

În mod similar cu scenariul „As-Is”, activitatea totală a transportului de pasageri va crește cu 25% în 2030 comparativ cu anul 2019, stimulată de un mediu economic favorabil (respectiv, o rată de motorizare mai mare). Ponderile modale sunt, de asemenea, similare cu cele observate în scenariul de bază, autoturismele și furgonetele comerciale reprezentând o pondere mai mare în activitatea totală de transport de pasageri. Cu toate acestea, Scenariul FitFor55 pune mai mult accent pe creșterea activității în transportul de pasageri feroviar, autobuze și autocare decât în scenariul „As-Is”, în detrimentul autoturismelor și furgonetelor.

Potrivit acestui scenariu, rata de motorizare crește în timp și reduce decalajul față de media UE27, dar similar cu scenariul „As-Is”, rămâne mai mică decît aceasta. Astfel, rata de motorizare urcă de la circa 355 vehicule /1000 locuitori în 2019 până la aproximativ 456 de vehicule /1000 de locuitori în 2030 (comparativ cu 460 de vehicule/1000 de locuitori în 2030 în scenariul „As-Is”).

Atât în scenariul „As-Is”, cât și în scenariul FitFor55, parcul de autoturisme crește cu aproximativ 18% în 2030 față de 2019 (de la 6,9 la peste 8 mil. vehicule). În FitFor55, mașinile electrice își sporesc ponderea în parcul auto în detrimentul celor cu ardere internă (ICE) și a celor electrice hibride (HEV). Astfel, în 2030, aproximativ 13% din parcul auto va fi reprezentat de vehicule electrice (BEV și PHEV), față de 10% în „As-Is”.

Scenariul FitFor55 mai relevă că infrastructura de încărcare publică ajunge la 65.000 de puncte (cu 25.000 de puncte mai mult decât în scenariul „As-Is”), pe baza pătrunderii mai mari a vehiculelor electrice pe piață.
Totodată, între 2025 și 2030, vehiculele cu emisii zero și scăzute vor reprezenta peste o treime din noile înmatriculări în FitFor55, comparativ cu aproximativ o cincime în scenariul de bază.

Ponderea autoturismelor noi din total înmatriculări urmează să avanseze în timp la aproape 60% în 2030 (datorită utilizării sporite a vehiculelor electrice), iar restul, vor reprezenta înmatriculări de vehicule second-hand.
În scenariul FitFor55, parcul de furgonete crește până în 2030 cu aproximativ 23% comparativ cu nivelurile din 2020. În scenariul „As-Is”, creșterea este mai accentuată (26%). Oricum, peste 80% din parcul de furgonete în 2030 este compus din motoare convenționale cu ardere internă în ambele scenarii. Se mai estimează că adoptarea furgonetelor complet hibride va avea loc începând cu 2021, îmbunătățind într-o anumită măsură eficiența parcului de vehicule comerciale. Totodată, cea mai mare parte a înmatriculărilor de furgonete electrice este estimată a avea loc după 2025. În scenariul FitFor55, comparativ cu scenariul „AsIs”, adoptarea vehiculelor electrice după 2025 are loc cu precădere în detrimentul vehiculelor cu motoare convenționale cu ardere internă.

Analiză comparativă a scenariilor

Consumul total de combustibil în transport este mai mic în Scenariul FitFor55 cu 5% comparativ cu As-Is, pe baza scăderii consumului de produse petroliere, dar și de biocombustibili, dar acestea sunt parțial compensate de introducerea hidrogenului și a combustibililor sintetici și de o utilizare mai mare a vehiculelor electrice. Potrivit Deloitte, ponderile consumului de combustibil în funcție de modul de transport între cele două scenarii sunt în mare parte aliniate cu tranzițiile în activitatea de transport de pasageri și marfă: de la autoturisme și furgonete la transportul feroviar și public, de la transportul rutier de marfă la transportul feroviar și pe căile navigabile interne. Astfel, ponderea combustibililor regenerabili în scenariul FitFor55 este mai mare cu 1,6%, datorită utilizării sporite a electricității. Cu toate acestea, hidrogenul și combustibilii sintetici ocupă o pondere minoră în ambele scenarii, luând în considerare un ritm mai lent de dezvoltare a infrastructurii și mix-ul specific al mijloacelor de transport din România.

Parcul de autoturisme este ușor mai redus în scenariul FitFor55 decât în scenariul As-Is în 2030, datorită reducerii activității în segmentul autoturismelor și a dinamicii noilor înmatriculări. Se poate observa o utilizare mai mare a vehiculelor alimentate cu combustibili alternativi în scenariul FitFor55, în special pentru BEV și PHEV (13% din parcul auto). Acest deziderat este susținut de o rețea mai extinsă de stații de încărcare publice, cu aproximativ 25.000 de stații mai mult decât în scenariul As-Is.

Din punctul de vedere al înmatriculărilor, vehiculele noi au o pondere mai ridicată în scenariul FitFor55. În pofida acestui fapt, înmatriculările de vehicule în general sunt mai mari în scenariul As-Is datorită influenței mai mici a politicilor de reînnoire și a unei activități estimate mai ridicate în segmentul autoturismelor.

La fel ca parcul de autoturisme, parcul de furgonete comerciale din 2030 în scenariul FitFor55 este mai scăzut în comparație cu scenariul As-Is, datorită unui procent mai mare de înlocuire a vehiculelor și ponderii mai mici a activității de transport rutier de marfă; acest aspect este reflectat în continuare în consumul total de combustibil al vehiculelor comerciale.

Dependența de ICE a vehiculelor comerciale în 2030 este predominantă în ambele scenarii, iar produsele petroliere continuă să ocupe cea mai mare pondere în mix-ul de combustibil. Numărul noilor înmatriculări de furgonete BEV și hibride va crește după 2025 în scenariul FitFor55, în detrimentul ICE.

Potrivit experților Deloitte, în 2030, costurile totale pentru utilizatori în sectorul transporturilor în scenariul FitFor55 sunt mai mari cu aproximativ 1 miliard euro comparativ cu scenariul ”As-Is”. Costurile mai mari se datorează noilor tehnologii de transport care necesită mai mult capital (de exemplu, vehiculele electrice) și de costurile mai mari ale combustibilului, în special pentru gazele naturale și GPL.

În FitFor55, costurile combustibililor fosili sunt mai mari, în primul rând din cauza extinderii ETS UE (sistemul de tranzacționare a emisiilor) în transportul rutier, dar și din cauza accizelor mai mari care derivă din proiectul noii Directive a taxării energiei (ETD). Din punct de vedere al accizelor, analiza adoptă valoarea maximă dintre rata propusă și actuala acciză națională, luând în considerare și o perioadă de tranziție de 10 ani între 2023-2033 (unde este cazul).

În comparație cu scenariul ”As-Is”, o sumă suplimentară de 410 milioane euro este necesară în scenariul FitFor55 pentru infrastructura de încărcare și alimentare între 2021-2030 (excluzând costurile punctelor de încărcare private și costurile de conectare la rețea).

Infrastructura de încărcare și alimentare în scenariul FitFor55 este compusă din elemente suplimentare scenariului As-Is: +25.000 de puncte de încărcare publice; +130.000 de puncte de încărcare private; +500 puncte de încărcare pentru camioane; +20 de stații H2; +20 stații GNL. Potrivit studiului, aproximativ jumătate din investițiile suplimentare potrivit scenariului FitFor55 sunt asociate cu utilizarea EV, iar restul sunt asociate în principal cu transportul rutier greu, respectiv pentru puncte de încărcare HDV și stații H2 și GNL. Prin urmare, o rețea mai extinsă de stații de încărcare publice și private înseamnă o capacitate suplimentară a puterii instalate de 2,8 GW în FitFor55. Un accent mai mare pe combustibilii alternativi în acest scenariu înseamnă, de asemenea, capacități mai mari de alimentare cu H2 și GNL.

Cum își poate atinge România obiectivul pentru 2030

Atingerea obiectivul pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 18% până în 2030 în scenariul FitFor55 este determinată de:
– Tranziții modale în activitatea de transport de pasageri și marfă: de la autoturisme la transport public rutier, feroviar și „soft” și de la transportul de marfă rutier la cel feroviar și pe căi navigabile interne.
– Rata de reînnoire susținută a parcului auto, atingând o rată de motorizare apropiată de media UE, cu o pondere de cel puțin 13% a vehiculelor cu emisii reduse/zero la autoturisme și 6% în parcul de furgonete până în 2030.
– Reducerea dependenței de produse petroliere, înlocuirea cu biocombustibili, electricitate, H2 și combustibili sintetici; comparativ cu scenariul de bază, se estimează o creștere de 15% a prețurilor la diesel, 9% la benzină, 44% la GPL și dublarea prețului GNC/GNL.
– Investiții totale de 1,18 miliarde euro în infrastructura combustibililor alternativi până în 2030, ceea ce înseamnă o sumă suplimentară de 410 milioane EUR comparativ cu scenariul de bază (excluzând costurile punctelor de încărcare private și costurile de racordare la rețea), însemnând încă 25.000 de puncte de încărcare publice.

Efortul suplimentar minim necesar pentru reducerea intensității GES

– O reducere suplimentară a consumului de produse petroliere de 329 ktoe. Acestea ar fi parțial înlocuite de o creștere a consumului de biocombustibili, electricitate și combustibili de origine nebiologică produși din surse regenerabile (RFNBO).
– Cheltuirea unei sume suplimentare de 100 de milioane euro/an reprezentând capital, costuri fixe și variabile, ceea ce stimulează reducerea consumului de combustibil echivalentă cu 230 milioane euro an.
– O sumă adițională de 210 milioane euro, ce va fi folosită pentru extinderea suplimentară a rețelei publice și private de puncte de încărcare, inclusiv modernizarea infrastructurii rețelei.

 

 

(Articol publicat în revista Flote Auto, octombrie 2022)

 

 

CITEȘTE ȘI:

A fost lansată licitația pentru finalizarea Studiului de Fezabilitate destinat Autostrăzii Brașov-Bacău

AFM prelungește înscrierea în programele Rabla 2022 până la 31 ianuarie 2023

 

 

 

Adaugati comentariu