Autostrada Timișoara – Moravița A9 urmează să asigure legătura, prin Serbia, între România și reţeaua rutieră din Balcanii de Vest și din sudul Europei. Guvernul a aprobat investiția pentru construcție, dar, în cel mai bun caz, circulația va fi deschisă peste vreo 5 ani. Timp rezonabil, însă, pentru ca și partea sârbă să modernizeze segmentul Moravița – Vatin, aflat pe traseul spre Belgrad.
Despre construcția Autostrăzii Timişoara – Moraviţa A9 se vorbește de ceva timp, dar ani de zile lucrurile nu au avansat aproape deloc. Acum însă par să se pună în mişcare, după ce Ministerul Mediului a emis în luna martie Acordul de Mediu, Guvernul a aprobat în luna august investiția de 14,6 miliarde de lei pentru construcție, iar Asocierea Search – Egis se pregătește, după întârzieri repetate, să finalizeze Studiul de fezabilitate și proiectul tehnic. Drept urmare, lansarea licitațiilor pentru execuție poate avea loc până la finalul anului.
Construcția autostrăzii, în lungime de 73 de km, va fi finanțată din fonduri externe nerambursabile prin Programul Transport 2021-2027și de la bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație.
O potențială explicație pentru costul ridicat al realizării ar fi faptul că pe traseu vor fi construite 46 de poduri și pasaje, iar exproprierile vor viza zona metropolitană a Timișoarei, o zonă cu terenuri scumpe.
Potrivit Hotărârii de Guvern pentru stabilirea indicatorilor tehnico-economici, proiectarea și realizarea propriu-zisă va dura 48 de luni. Dacă adăugăm un an pentru alegerea constructorilor, asta înseamnă că, într-un scenariu optimist, traficul va putea fi deschis prin 2029. Eficiența drumului de mare viteză depinde însă și de finalizarea unor lucrări de modernizare pe partea sârbă. În țara vecină, există o șosea de mare viteză, E70, care conectează Belgradul de Vatin. Între Vatin și Moravița, însă, drumul are o singură bandă pe sens. Acest segment face obiectul unui Acord româno – sârb, semnat, la Timişoara, în luna iunie 2022, pentru a se asigura, în viitor, un parcurs complet pe autostradă între București și Belgrad.
Traseul
Drumul de mare viteză va traversa teritoriul a 14 localități din județul Timiș, și anume Remetea Mare, Recaș, Bucovăț, Moșnița Nouă, Giroc, Sacoșu Turcesc, Pădureni, Liebling, Jebel, Voiteg, Birda, Deta, Denta și Moravița.
Traseul a fost stabilit după efectuarea a doua etape de analiză multicriterială, acesta fiind structurat în 3 tronsoane:
– Tronsonul 1 Nod Remetea Mare pe A1 – DJ 693B (35,67 km);
– Tronsonul 2 DJ 693B – Nod Rutier Moravița (33,5 km);
– Tronsonul 3 Nod Rutier Moravița – Punctul de trecere a frontierei (3,74 km), care incluide și construcția punctului vamal.
Tronsonul 1 – Punctul de început al șoselei este actualul nod de pe Autostrada A1 de la Remetea Mare, nod care asigură legătura dintre A1 și DN 6. Traseul se îndreaptă apoi spre sud, cu subtraversarea DN 6 și supratraversarea căii ferate CF 900 București – Timișoara, printre localitățile Remetea Mare și estul localității Bucovăț (între localitățile Bucovăț și Bazoșu Nou). În continuare, autostrada ocolește localitățile Albina și Urseni, în paralel cu Lunca Timișului și cu afectarea sitului Natura2000 Lunca Timișului pe o lungime de aproximativ 2,3 km, în partea vestică a localității Urseni.
În zona de la sud de Giroc, la intersecția dintre strada Trandafirilor și Varianta de Ocolire (VO) Timișoara Sud va fi amplasat un nod rutier. Din acest nod rutier se va realiza o legătură de aproximativ 2 km pentru conectarea VO la Autostrada Timișoara – Moravița.
Autostrada va traversa râul Timiș și situl Natura200 Lunca Timișului, după care ia direcția sud printre localitățile Jebel și Iosif, traversează CF 920 Jebel – Liebling și DJ 693B.
La intersecția autostrăzii cu DJ 693B se va amenaja descărcarea provizorie a Tronsonului 1 printr-o bretea bidirecțională racordată printr-un sens giratoriu.
Tronsonul 2 – Punctul de început al acestui segment se află la aproximativ 600m sud față de DJ 693B. În continuare, traseul autostrăzii traversează râul Voiteg/Vana Mare și Valea Tofani, ia direcția sud traversând zone deluroase cu terenuri agricole brăzdate de cursuri de apa, se intersectează cu DJ 592B la vest de localitatea Folea și apoi cu CF 922 Reșița – Timișoara și DN 58B. Trece pe la est de stația de epurare a localității Voiteg și societatea Agro Nevada, ajunge la estul localității Opatița, după care coboară spre sud prin estul localității Denta la aproximativ 130 m de zona construită și continuă spre sud prin vestul localității Breștea, la 200 m de zona construită și de intravilan. În continuare traseul merge spre sud traversează râul Abrudeanca și continuă tot spre sud aproape paralel cu DN 59 și CF 922, ocolind pe la est localitatea Breștea în dreptul căreia intersectează DJ 588A, apoi se îndreaptă spre localitatea Stamora Germană. În continuare traseul merge spre sud, în dreptul localității Moravița fiind punctul de final al Tronsonului 2.
Pentru situația în care execuția Tronsonului 3 va fi întârziată, este prevăzut un drum temporar în lungime de aproximativ 2 km, care va asigura legătura dintre nodul rutier Moravița și DN 57, în scopul utilizării actualului punct de trecere a frontierei.
Tronsonul 3 – Punctul de început considerat este zona viitorului nod rutier amplasat în zona DN 57, în partea de nord-est a localității Moravița. Autostrada supra-acest drum național, se îndreaptă spre sud și trece peste râurile Moravița și Boruga, după care ajunge la punctul de trecere a frontierei.
Caracteristici
Pe autostradă se va circula cu o viteză de 140 km/h, cu excepția primei curbe adiacente nodului rutier de la intersecția cu A1 care este proiectată pentru viteza de 100 km/h și ultimelor 2 curbe din zona punctului de trecere a frontierei proiectate pentru viteze de 100 km/h, respectiv 80 km/h.
Partea carosabilă, cu 2 benzi pe sens, va avea o lățime de 15 m, banda mediană – 3 m, benzile de ghidare – 2 x 0,50 = 1 m, benzile de staționare de urgență – 2 x 2,50 = 5 m, acostamentele – 2 x 0,50 m = 1 m, iar spațiul pentru parapete – 2 x 1,70 m = 3,40 m.
Pe drumul de mare viteză vor fi realizate 6 noduri rutiere (A1 Remetea Mare, DJ 592 Albina, VO Timișoara Sud, DN 59 Pădureni, DN 58B Voiteg, DN 57 Moravița), 46 de poduri și pasaje, două Centre de Întreținere și Coordonare, parcări de lungă durată la km 37 (stânga – dreapta) și parcări de scurtă durată la km 26 (stânga – dreapta) și la km 53 (stânga – dreapta). Totodată, pentru protecția împotriva zgomotului produs de traficul rutier și pentru protecția pasărilor, au fost prevăzute sectoare de panouri fonoabsorbante, în lungime de 18 km și de panouri anticoliziune, în lungime de 1,9 km. Pentru a se evita accesul animalelor mari, autostrada va fi împrejmuită pe toată lungimea ei cu un gard înalt de 2 metri, realizat din plasă de sârmă. Pe de altă parte, nodurile, intersecțiile și structurile cu o lungime mai mare de 100 metri, parcările de scurtă durată, spațiile de servicii și Centrele de Întreținere vor fi iluminate.
Noul Punct de Trecere a Frontierei
Punctul de Trecere a Frontierei (PTF), cu o suprafață de aproximativ 333.424 mp, va fi amplasat la km 72, la capătul Autostrăzii Timișoara – Moravița, pe direcția de intrare și pe direcția de ieșire din țară, fluxurile fiind separate printr-un gard de protecție, realizat din segmente demontabile. Întregul amplasament al PTF va fi realizat împreună cu Serbia pe teritoriul României.
Pe fluxul de intrare în România, autoturismele care vin din Serbia vor trece mai întâi prin linia de control a autorităților sârbești, prin benzile alocate controlului autoturismelor și autocarelor, precum și prin benzile alocate controlului autovehiculelor grele de transport. După efectuarea controlului la ieșirea din Serbia, acestea vor fi direcționate, în circa 240 de m, pe culoarele de circulație dedicate, spre linia de control a statului român. Pe fluxul de ieșire din România, autoturismele care vor să meargă către Serbia vor trece mai întâi prin linia de control a autorităților române, prin benzile alocate controlului autoturismelor și autocarelor, precum și prin benzile alocate controlului autovehiculelor grele de transport. După efectuarea controlului la ieșirea din România, acestea vor fi direcționate, în circa 240 de m, pe culoarele de circulație dedicate, spre linia de control a statului sârb.
(Articol publicat în revista Flote Auto, septembrie 2024)
CITEȘTE ȘI:
Knorr-Bremse TruckServices: soluții complete pentru camioane și remorci
Cum se recunoaște o mașină grav avariată în trecut
Comentați?