La prima vedere, economia pare pe drumul cel bun. Statisticile oficiale prezintă un trend pozitiv, impulsionat de reducerea TVA-ului şi revenirea încrederii românilor în economie. Dincolo de toate acestea, economia reală se luptă însă să supravieţuiască. Potrivit unui studiu efectuat de KeysFin, numărul procedurilor de faliment a explodat în 2015.
Datele analiştilor de la KeysFin, prelucrate pe baza informaţiilor oficiale de la Ministerul Finanţelor şi Registrul Comerţului, arată că, anul trecut, 7446 de firme se aflau în procedură de faliment, în creştere cu peste 2000 de firme faţă de anul 2014 (5434 societăţi).
Cele mai multe societăţi comerciale aflate în procedură de faliment erau în sectorul construcţiilor (9%), urmate de cele din comerţul cu alimente, băuturi şi tutun (5%) şi transporturi (4%).
Un număr semnificativ de proceduri de faliment erau deschise,anul trecut, şi în activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management (129), întreţinerea şi reparaţie autovehiculelor (98), intermedieri în comerţul cu diverse produse (97).
Un alt aspect interesant, care reiese din statistica KeysFin, arată că cele mai multe societăţi comerciale care ajung în procedură de faliment au, în medie, între 7 şi 9 ani de activitate.
“Datele arată că tendinţa generală, cum că o firmă care a rezistat mai mulţi ani pe piaţă este mai sănătoasă, mai de încredere decât una nou înfiinţată, nu este una în totalitate adevărată. Graficul falimentelor arată că riscul major de faliment este consemnat în cazul firmelor cu 7-9 ani de activitate, urmat de cele care au între 20-23 de ani de la înfiinţare. Asta arată că, până la urmă, experienţa în business este importantă, însă nu generează neapărat un comportament imun la provocările mediului de business”, spun analiştii.
Business-ul în Bucureşti, cel mai periculos
Statistica KeysFin arată că cele mai multe firme care au ajuns în situaţie de faliment în 2015 au fost în Bucureşti (1402), un număr dublu faţă de anul precedent (699). În topul judeţelor cu societăţi comerciale aflate în faliment, pe locurile următoare se află Maramureş (428), Timiş (295), Braşov (294), Iaşi (288), Mureş (286), Constanţa (260) şi Argeş (252). La polul opus s-au situat judeţele Vaslui (38), Caraş Severin (44), Ialomiţa (44), Sălaj (48), Călăraşi (50).
“Cele mai multe falimente sunt în Bucureşti pentru că şi numărul firmelor este mai mare. De altfel, cu cât business-ul este mai dezvoltat, cu atât şi riscurile de insolvenţe şi falimente sunt mai mari. Situaţia din Vaslui, Caraş Severin şi Ialomiţa nu înseamnă că în aceste zone este un vad economic excelent, ci că afacerile sunt mai puţine decât în alte locuri”, au explicat analiştii KeysFin.
Statistica arată, pe de altă parte, că există judeţe în care numărul procedurilor de faliment a crescut spectaculos faţă de 2014. “În Arad avem înregistrate 124 de faliment faţă de 75 în 2014, în Brăila sunt 127 faţă de numai 43 cu un an înainte, iar în Cluj avem un număr dublu de proceduri de faliment (216). Situaţia generală arată că numărul falimentelor s-a accentuat în 2015, semn că evoluţia macroeconomică a României nu se traduce, neapărat, într-o bunăstare pentru întregul spectrul de business, cum nici toţi românii nu percep creşterea economică la acelaşi nivel”, au mai spus analiştii KeysFin.
Comentați?