Fără să impresioneze neapărat, automobilele hibride au prins, totuşi, la nivel mondial. Mai mult din cauza taxelor, dar şi a imaginii utilizatorului, ele pot intra chiar şi în serviciul flotelor mai pretenţioase. Ar fi posibil, oare, şi în România?
Autovehiculele hibride nu sunt ieftine! Cum nici cele cu propulsie electrică nu sunt. Nu e o noutate, dar e important să plecăm de la un aspect care, într un fel, a influenţat decisiv evoluţia acestei nişe la nivel mondial. Sigur, sunt multe ţări în care piaţa pentru aceste sisteme de propulsie este bine dezvoltată, în special datorită diverselor măsuri adoptate pentru popularizarea şi încurajarea achiziţiilor de hibride (a se citi taxe, impozite şi asigurări).
Personal, găsesc soluţia automobilului hibrid doar ca o etapă în trecerea de la motoarele termice la soluţiile de propulsie electrică. Cât va sta ea în picioare? Depinde, în principal, de avântul şi avansul tehnologic. Şi, cinstit vorbind, de sumele de bani pe care marii magnaţi ai petrolului sunt dispuşi să-i investească în întârzierile ˝accidentale˝ de implementare a unor inovaţii reale în ceea ce priveşte sistemele alternative de propulsie.
Să trecem peste chestiunile ce ţin, mai mult sau mai puţin, de anumite grupuri de interese şi să ne întoarcem la automobilul hibrid; şi la viaţa sa, destul de complicată, din România. Spre exemplu, în Statele Unite ale Americii este, de la un punct, o chestiune de imagine să te afişezi într-un automobil hibrid. Pari mai uman, mai prietenos cu mediul, dacă tu, persoană publică, şofezi un vehicul prietenos cu mediul înconjurător. Nu întâmplător s-au găsit artişti şi sportivi de renume care să-şi asocieze imaginea cu astfel de maşini; benevol sau la umbra unor cecuri cu multe zerouri, asta-i altă discuţie.
S-a încercat şi în România să se meargă pe mâna acestei strategii. Ţine până în punctul în care ˝imaginea˝ care promovează un anumit model conduce de fapt, preponderent, automobile ce par mai degrabă devoratori de produse petroliere decât altceva. Şi totuşi oferte există; cu cererea nu stăm excelent. Deşi, discutând strict din perspectiva parcurilor auto, ar exista segmente de piaţă în care asocierea cu vehicule electrice sau hibride ar fi de foarte bun augur. Mă gândesc doar la companiile producătoare sau distribuitoare de energie electrică. Sau la cele care produc energie prin metode alternative. De la manageri până la echipele de intervenţie, cel puţin cele care operează în mediul urban, ar putea promova această alternativă la automobilul clasic.
Ce găsim în showroom-urile din România, totuşi?
Pornind de jos, din clasa mică, găsim o variantă în curtea celor de la Toyota. Este vorba despre Yaris Hybrid care a primit girul timpului în versiunea civilă, fiind un răsfăţat al calităţii şi al fiabilităţii. Versiunea hibridă are un preţ de pornire de 15.895 euro, ceea ce-l transformă în cel mai accesibil hibrid de pe piaţa autohtonă. Marele său avantaj este reprezentat de costurile de exploatare din mediul urban, atuul principal al sistemului de propulsie Hybrid Synergy Drive, proiectat de Toyota. Un motor electric şi unul termic fac pereche pentru un consum urban de doar 3,1 l de benzină pentru 100 de kilometri parcurşi. Pare fantezist, dar cu un comportament ponderat la volan poţi să te apropii mulţumitor de mult de această valoare. Cum este posibil? Automobilul poate rula pur electric pe distanţe considerabile graţie motorului de curent continuu de 45 kW. Frânarea fiind regenerativă, acumulatorul se încarcă destul de mult chiar şi în timpul exploatării propriu-zise. Când este nevoie de mai multă putere sau bateriile se descarcă sub pragul prestabilit intră în scenă şi motorul termic de 1,5 litri (care funcţionează întrun ciclu termic atipic, numit Atkinson, totul pentru optimizarea consumului). Puterea totală pe care o poate furniza Yaris HSD este de 100 CP, iar emisiile de CO2 sunt de doar 79 g/km. Deşi nu este un automobil ieftin din clasa mică, acest model poate deservi fără probleme o flotă care se vrea uşor ieşită din tipare, mai ales dacă este una cu uz preponderent urban.
În clasa compactă avem mai multe variante de automobile hibride. Nu vom părăsi tabăra Toyota unde întâlnim o ofertă generoasă de-a binelea. Cea mai accesibilă este Auris HSD, un hatchback ce propane o împerechere în paralel între o motorizare de 1,8 l/99 CP şi un motor electric de 60 kW. Puterea totală dezvoltată este de 136 CP. Pe lângă faptul că propane un consum urban de doar 3,9 l/100 km, Auris HSD este disponibilă şi în varianta break, pentru cei care au nevoie de un spaţiu suplimentar.
Tot aici s-ar încadra şi Prius, probabil cel mai celebru automobile hibrid la nivel mondial. De fapt acesta a reprezentat şi punctul de pornire pentru tehnologia Hybrid Synergy Drive, iar actuala generaţie Prius a ajuns la un nivel excelent de rafinament şi performanţă. Două versiuni sunt disponibile, una de 100 CP, care are aceleaşi caracteristici tehnice ca şi Yaris HSD, şi una de 136 CP; acelaşi grup propulsor întâlnit şi pe Auris HSD.
Concurentul direct al lui Prius pe piaţa europeană (şi în România, după retragerea de la comercializare a Hondei Insight) este Opel Ampera. Fratele geamăn al lui Chevrolet Volt beneficiază de un system hibrid de propulsie în care General Motors a investit considerabil. Un motor electric sincron dezvoltă o putere maximă de 111 kW, iar un motor termic pe benzină contribuie cu 86 CP la puterea maximă totală de 150 CP a lui Ampera. Problema acestui automobil de tip plug-in (alimentarea bateriei de acumulatori se face de la priză) este preţul de achiziţie care porneşte de la aproximativ 40.000 euro şi la aceasta se adaugă faptul că nu este un automobil tocmai economic în exploatarea extraurbană.
Tot în clasa compactă întâlnim şi o variantă premium de automobil hibrid. Este vorba de Lexus CT 200h, un vehicul care utilizează soluţia constructivă HSD dezvoltată pentru Toyota Prius, dar, întrun pachet mult mai bogat de opţiuni şi de dotări. Aşadar, pentru cei care sunt în căutarea unui automobil hibrid premium pentru flotele auto, CT200h reprezintă una dintre cele mai accesibile variante.
De altfel Lexus, divizia de lux a japonezilor de la Toyota, oferă versiuni hibride pentru mai toate modelele din gama oferită în România. Pentru clasa medie este disponibil Lexus IS 300h, care dezvoltă 223 CP, pentru clasa medie se poate opta fie pentru GS 300h (223 CP), fie pentru GS 450h (345 CP). Deja, la acest nivel, discutăm despre automobile destinate managerilor sau celor care beneficiază de bugete de achiziţie permisive. Fiindcă Lexus a depus eforturi considerabile în dezvoltarea tehnologiilor hibride, tot în portofoliul japonezilor poate fi întâlnit şi SUV-ul RX 450h.
Dacă am pornit de la modele hibride pe care, cu puţină indulgenţă, putem să le considerăm de buget (Yaris, Auris, chiar Prius), trebuie să ajungem şi în cealaltă extremă, la automobilele premium, categorie destul de bine primită pe piaţa românească.
Deşi nu au depus eforturi foarte susţinute în această direcţie, marii producători de lux germani au în ofertele lor modele cu sisteme hibride. În majoritatea cazurilor este, după cum spuneam iniţial, îndeosebi o chestiune de statut şi de încadrare în categorii de taxare mai permissive (hibridele au în multe ţări europene scutiri importante la dările obligatorii).
Spre exemplu, Mercedes-Benz propane modelul E300 Hybrid, un motor termic de 204 CP susţinut de un motor electric de doar 20 kW. Montat în imediata apropiere a transmisiei, asigură o soluţie constructivă foarte compactă. Automobilul poate rula doar electric pe distanţe foarte scurte, utilitatea lui fiind, ca la mai toate hibridele, strict urbană. Motorul electric mai contribuie şi la momentele în care este necesar un plus de putere, pentru depăşiri sau accelerări susţinute. BMW are de asemenea trei modele care sunt construite după principii apropiate de cele întâlnite la Clasa E. Botezate ActiveHybrid ele sunt construite pe platformele seriilor 3, 5 şi 7.
Aşadar, oferta de automobile cu propulsie hibridă este destul de generoasă în România, iar dacă este cazul (dacă sunt formulate cerinţe în acest sens) ele pot intra chiar şi în serviciul parcurilor auto, acoperind chiar o plaja importantă de necesităţi sau segmente. Atâta doar că preţurile de achiziţie sunt uneori un factor care nu le avantajează, iar costurile de operare pot fi date peste cap, pentru că nici legislaţia românească nu este gândită pentru a încuraja achiziţionarea automobilelor cu sisteme alternative de propulsie.
Consum: Marele avantaj al tehnologiei Hybrid Synergy Drive de la Toyota este reprezentat de consumul de combustibil în mediul urban, acolo unde motorul electric asigură o autonomie considerabilă, permiţând motorului termic să nu fie utilizat. În plus, frânarea se face regenerativ, energia recuperată fiind folosită pentru încărcarea bateriei de acumulatori. Mai nou, Toyota a lansat şi o versiune plugin, acumulatorul putând fi încărcat şi direct de la o priză normală.
Strategii: General Motors a investit masiv în programul hibrid, sperând că Volt şi Ampera (pe piaţa europeană) vor face furori. Realitatea e că vânzările au fost depăşite mult de Toyota, unul dintre factori fiind preţul mare de achiziţie. În România, Ampera porneşte de la minim 40.000 euro, negocierea făcându-se direct la dealer.
Hi-tech: Motorul electric folosit de Mercedes-Benz în structura sistemului întâlnit pe E300 Hybrid are dimensiuni reduse, iar montarea sa în transmisia principală face ca întregul ansamblu să fie foarte compact. Totuşi, puterea maximă de doar 20 kW şi acumulatorul de capacitate mică spermit o autonomie electrică redusă.
(Articol publicat în revista AutoExpert Flote, mai 2014)
Comentați?