Marea majoritate a românilor preferă mai degrabă politicile climatice bazate pe stimulente, care ar însemna subvenționarea energiei regenerabile, facilități la achiziționarea unui vehicul electric și investiții în transportul public, decât politicile climatice restrictive, potrivit unui sondaj realizat de Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă – Eurofound.
În ultimii cinci ani, fenomenele meteorologice extreme au cauzat pagube financiare fără precedent, în valoare de 44,5 miliarde de euro între 2020 și 2023, potrivit unei analize publicate, în acest an, de Financial Times. Aceste evoluții au determinat statele UE să introducă un număr record de măsuri legislative de urgență pentru a aborda dezastrele și riscurile legate de climă. Acest impact tot mai mari ale schimbărilor climatice se reflectă și în nivelurile de îngrijorare publică: în sondajul online „Viața și munca în Europa” din 2025 al Eurofound, 77% dintre participanți au declarat că sunt moderat până la foarte îngrijorați de problemele de mediu.
Conform datelor Copernicus din 2025 , Europa este continentul cu cel mai rapid nivel de încălzire. Acest lucru se reflectă în percepțiile și experiențele de viață împărtășite de mulți respondenți: jumătate au spus că au experimentat temperaturi ridicate în casele și locurile lor de muncă, iar trei din cinci au arătat că nu au putut sta afară pentru că era prea cald. Zonele cele mai afectate includ țările mediteraneene. Nu este surprinzător faptul că aceste experiențe directe de căldură extremă se traduc în niveluri deosebit de ridicate de îngrijorare pentru mediu în rândul respondenților care locuiesc în Malta, Grecia, Cipru și Italia.
Cu toate acestea, îngrijorarea nu se traduce automat într-un sprijin larg pentru toate politicile climatice. Pe măsură ce UE se îndreaptă spre neutralitatea carbonului, Mecanismul de tranziție justă urmărește să asigure că acest proces este echitabil. Dar sunt oamenii de acord? Rezultatele sondajului arată că există și alți factori dincolo de preocuparea pentru mediu, în special atunci când politicile afectează direct viața de zi cu zi a oamenilor. În timp ce politicile restrictive care penalizează sau interzic anumite comportamente sunt susținute de o mică majoritate a respondenților, sprijinul pentru politicile sau subvențiile bazate pe stimulente este mai mare și mai consistent pentru toate nivelurile de venit.
Sprijin pentru diferite tipuri de politici climatice
Dincolo de îngrijorarea generală față de mediu și de o atitudine general pozitivă față de încercarea de a remedia problema, sprijinul politic depinde și de tipul de intervenție și de modul în care aceasta afectează viața de zi cu zi. Respondenților li s-a cerut să își evalueze sprijinul pentru șase politici, care pot fi clasificate în două grupe:
- Politicile restrictive includ creșterea taxelor pe combustibilii fosili, interzicerea vehiculelor cu motor cu ardere internă și interzicerea aparatelor casnice ineficiente.
- Politicile bazate pe stimulente includ subvenționarea energiei regenerabile, acordarea de credite fiscale pentru achiziționarea unui vehicul electric (EV) și investițiile în transportul public.
Sprijinul politic variază considerabil în funcție de tip. Conform rezultatelor sondajului, atât politicile restrictive, cât și cele bazate pe stimulente beneficiază de un sprijin substanțial în întreaga Europă; cu toate acestea, măsurile bazate pe stimulente sunt semnificativ mai populare. În timp ce 56% dintre respondenți favorizează cel puțin o politică restrictivă, 88,7% favorizează cel puțin o politică bazată pe stimulente. În ciuda perspectivei generale pozitive, se pot detecta diferențe între grupurile socioeconomice și statele membre.
Pentru ambele tipuri de politici, respondenții mai tineri, de sex feminin, cu studii superioare și din mediul urban par a fi mai predispuși să susțină cel puțin o politică decât bărbații. Trei din patru respondenți care sunt studenți susțin cel puțin o politică restrictivă și aproape toți susțin cel puțin o politică bazată pe stimulente. Printre grupurile care au manifestat un sprijin mai scăzut, unul din doi respondenți șomeri, pensionari sau inactivi nu susțin nicio politică restrictivă, în timp ce ponderea a scăzut semnificativ în cazul politicilor bazate pe stimulente, doar unul din cinci nesusținând nicio politică.
Și între țări se prezintă diferențe notabile. Respondenții din Malta, Grecia, Ungaria și România sunt mai predispuși să susțină politicile bazate pe stimulente, în timp ce italienii și finlandezii sunt mai predispuși să susțină politicile restrictive. Aceste tipare persistă chiar și după aplicarea variabilelor sociodemografice, inclusiv vârsta, genul, statutul de angajare, educația și gradul de urbanizare.
Cum susțin europenii politicile climatice restrictive și pe cele bazate pe stimulente
Când au fost întrebați despre o posibilă contribuție lunară de aproximativ 1% din venitul gospodăriei pentru a combate schimbările climatice, 42,1% dintre respondenți au declarat că nu sunt dispuși să facă acest lucru, în timp ce 39,5% au spus că ar face-o, iar unul din cinci a preferat să nu răspundă.
Disponibilitatea de a contribui diferă semnificativ în funcție de grupele de venit: printre cei care se descurcă ușor cu cheltuielile, 51,4% sunt dispuși să contribuie, ceea ce este cu 20 de puncte procentuale mai mare decât în rândul celor care se confruntă cu dificultăți financiare (31,4%). Această disparitate nu este surprinzătoare, deoarece o contribuție de 1% este mai puțin probabil să afecteze stabilitatea financiară a gospodăriilor cu mijloace financiare mai mari.
În schimb, pentru gospodăriile care se confruntă cu dificultăți financiare, 1% din venit reprezintă un sacrificiu semnificativ. Aceste constatări dezvăluie o constrângere politică critică: capacitatea variabilă a diferitelor grupuri de a absorbi costurile tranziției verzi. Cei care se confruntă cu dificultăți financiare au o capacitate limitată de a-și asuma poveri suplimentare, indiferent de nivelul lor de preocupare față de mediu.
CITEȘTE ȘI:
Vânzările globale de vehicule electrice au crescut cu 21% în primele 11 luni, la 18,5 mil. unități
Comentați?