Ţiţeiul începe anul 2018 cu o poziţie fermă, dar există riscuri în ceea ce priveşte preţul petrolului, se arată într-o analiză a Saxo Bank. Cu toate acestea estimările instituţiei financiare indică tranzacţionări în intervalul 50 – 60 dolari/baril, decât în cel de 60 – 70 dolari/baril.
În timpul săptămânii de Crăciun, fondurile hedge au continuat să cumpere poziţii în urma unor întreruperi de producţie din Scoţia şi Libia, coroborate cu scăderea stocurilor din SUA. Nu mai puţin de 27.000 de contracte WTI şi Brent au fost cumpărate de Crăciun, ceea ce înseamnă că există poziţii cumulate de 977.000 de loturi, nu departe de recordul din februarie 2017. Producţia din SUA a atins peste 9.000.000 barili/zi, potrivit datelor din raportul lunar al Energy Information Administration, dat publicităţii la finele anului. Astfel, în opinia analiştilor Saxo Bank, este doar o chestiune de timp până producţia atinge 10 milioane de barili zilnic.
„Petrolul WTI şi Brent au început cu dreptul 2018. Creşterea din trimestrul al IV-lea a fost generată de întreruperi multiple, dar scurte, ale producţiei, iar în ultima perioadă preţul a primit sprijin de la protestele din Iran. Trendul bullish (care indică o creştere a preţurilor, n.red.) instalat în iunie, anul trecut, a creat un număr record de poziţii speculative şi a sprijinit revenirea producţiei din SUA”, arată analistul Ole Hansen.
În afară de întreruperile de producţie din octombrie, preţul petrolului a găsit sprijin şi în reducerea stocurilor din SUA, cu peste 100 milioane de barili faţă de recordul din martie 2017.
„O cădere de asemenea proporţii a ajutat preţul să sară, deşi „gaura” din stocuri se datorează în mare parte exportului. Între ianuarie şi martie, stocurile au o creştere sezonieră, din cauza încetinirii activităţii din rafinării. Acum, că OPEC şi Rusia au promis că ţin producţia sub control, cele două chestiuni care vor determina preţul petrolului în 2018 sunt răspunsul producţiei la preţurile mari ale producătorilor de petrol de şist din SUA şi performanţa economică globală”, se arată în analiza Saxo Bank
Astfel, un nou an cu o creştere robustă a cererii în zona OPEC de aproximativ 1,4 milioane barili/zi (media estimată de OPEC, IEA şi EIA) ar putea fi întrunită de producţia statelor non-OPEC.
„Ce ar putea merge prost în toată ecuaţia? Chiar dacă am înlătura riscul geopolitic, poziţiile lon record pe WTI şi Brent ar putea fi periclitate de preţul petrolului care caută noi surse de creştere. Avem, de asemenea, semne de îngrijorare legate de economia Chinei care ar putea duce la o scădere a cererii. Preţul carburanţilor în SUA ar putea creşte – o nouă sursă de risc la adresa preţului petrolului, pentru că va scădea cererea de consum. Uitându-ne la ce impact a avut asupra preţului o simplă schimbare de câteva mii de barili/zi la furnizare sau cerere, putem avea un indiciu asupra riscului privind stabilitatea preţului, în special la început de 2018. Brent s-ar putea tranzacţiona mai degrabă în intervalul 50 – 60 dolari/baril, decât 60 – 70 dolari/baril. Spre finele anului, vedem petrolul Brent la 60 dolari/baril şi WTI la 57 dolari/baril„, spune Ole Hansen.
În ceea ce priveşte creşterea preţului, analiza Saxo Bank concluzionează că riscul geopolitic rămâne principala sursă şi ar putea contrazice prognoza de preţuri stabile sau chiar în scădere pe 2018 pentru ţiţei.
Comentați?