Cel de-al cincilea indice anual al mobilității electrice în România, determinat de compania de consultanță Roland Berger, dezvăluie o maturitate de peste 50% a pieței de vehicule ”verzi” și oportunități de creștere promițătoare, inclusiv pentru vehiculele comerciale ușoare cu baterii.
România a depășit în mod neoficial jumătatea drumului către maturitatea pieței de vehicule electrice (EV). După ce a analizat cererea, disponibilitatea, reglementările și infrastructura de încărcare în cadrul celui de-al cincilea raport privind indicele anual al mobilității electrice din România, Roland Berger a observat, printre altele, rate record de creștere și de adoptare a vehiculelor electrice. În 2021 indicele s-a situat la nivelul de 54 de puncte (din maximum 100), cu aproximativ 10 puncte peste scorul înregistrat în 2020.
Desigur, spun consultanții Roland Berger, a șasea țară ca populație din Uniunea Europeană mai are un drum de parcurs înainte de a atinge maturitatea completă a pieței de vehiculelor electrice, dar aceasta este mai dezvoltată în ceea ce privește rata de adoptare a xEV comparativ cu Statele Unite, Japonia și Coreea de Sud, chiar dacă este încă în urma performanțelor din Europa de Vest (xEV – vehicule hibride electrice, vehicule hibride electrice plug-in și vehicule electrice cu celule de combustie). ”Pe măsură ce costurile de proprietate continuă să scadă – inclusiv în segmentul vehiculelor utilitare ușoare – România face pași semnificativi în toate zonele cheie ale ecosistemului mobilității electrice”, se arată în raport.
Iată un rezumat al principalelor constatări din cel de-al cincilea studiu privind Indicele de e-mobilitate, constatări pe care compania de consultanță le consideră utile și de luat în considerare înainte de a fi realizate investiții și adoptate decizii strategice pe piața de mobilitate din România.
Cererea, ofertele și stimulentele pentru vehicule electrice au crescut considerabil
Anul trecut, vânzările și înmatriculările noi de vehicule electrice în România s-au dublat, un rezultat care a depășit cu mult recordul anterior, stabilit în 2020.
În plus, penetrarea totală a pieței (ponderea vehiculelor electrice în total) a atins un alt record, de 7,3%, iar subvențiile guvernamentale au atins cele mai ridicate niveluri. Acest avans a fost determinat în mare parte de o creștere a numărului de noi modele disponibile și de stimulente financiare generoase furnizate din subvențiile guvernamentale.
Oferta de vehicule electrice, o treime din modele disponibile
Pe măsură ce marii producători își diversifică portofoliul de vehicule cu motoare electrice și lansează variante EV și PHEV (vehiculele hibride electrice plug-in) ale modelelor populare ICE (vehicule cu motoare cu combustie internă), oferta de pe piața locală a crescut cu 30% față de 2020, ajungând la un număr de aproximativ 125 de modele. Potrivit Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor din România, Dacia Spring a fost cea mai populară mașină lansată a anului 2021, reprezentând aproape 50% din totalul înmatriculărilor de mașini electrice 100%. În același timp, pe segmentul PHEV, SUV-urile și variantele din clasele superioare reprezintă majoritatea modelelor noi.
În schimb, arată consultanții Roland Berger, oferta de servicii alternative de mobilitate a scăzut pentru prima dată, deoarece pandemia și preocupările legate de cadrul de reglementare i-au împins pe unii jucători să părăsească piața, în timp ce alții și-au consolidat poziția.
Implementarea infrastructurii de încărcare a încetinit
Ritmul anual de creștere a infrastructurii publice de încărcare a scăzut la aproximativ 50% față de circa 75% în anii precedenți, parțial din cauza sprijinului financiar disponibil limitat în această direcție. Cu toate acestea, numărul stațiilor de încărcare a crescut la aproximativ 1.000 de unități, 3 din 4 județe având acum peste 10 stații de încărcare.
”Inițiativele de finanțare planificate, cum ar fi cele din Planul Național de Reziliență și Redresare, sunt de așteptat să susțină și mai mult piața în următorii ani, în special pe segmentul autorităților publice. În prezent, retailerii independenți rămân categoria dominantă în ceea ce privește instalarea infrastructurii pentru stațiile de încărcare, în timp ce benzinăriile continuă să fie modest reprezentate”, se menționează în studiu.
Atractivitatea și disponibilitatea utilitarelor ușoare electrice
Producătorii de automobile au lansat deja pe piața din România mai multe modele de utilitare comerciale electrice cu diverse volume de încărcare și capacități ale bateriei, oferind chiar modele cu o autonomie de peste 300 km la o singură încărcare. ”Cu mai multe lansări planificate pentru perioada următoare și presiunea tot mai mare asupra vehiculelor cu ardere internă, utilitarele ușoare electrice cu baterie se pot dovedi a fi o alternativă potrivită pentru operatorii comerciali”, consideră consultanții Roland Berger.
În comparație cu vehiculele comerciale ușoare care funcționează cu motoare cu ardere internă, cele electrice ating o eficiență mai mare în scenariile tipice de condus urban (adică pentru un kilometraj anual de până la 20.000 km), unde rulează adesea la viteze mici și se opresc frecvent. Drept urmare, costul total de proprietate (TCO) al unei utilitare ușoare electrice cu baterie, utilizată într-un astfel de scenariu, este foarte asemănător cu cel al uneia diesel echivalente, chiar dacă prețul de bază este în prezent mult mai mare pentru modelul electric. Pe lângă eficiența energetică îmbunătățită, un rol important în obținerea unui TCO similar îl joacă stimulentele guvernamentale existente, care reduc prețul de bază cu 12-18%.
Chiar și într-un scenariu de condus semi-urban (aproximativ 30.000 km parcurși pe an), utilitarele ușoare electrice cu baterie continuă să aibă un TCO similar în comparație cu omologii lor cu ardere internă. ”Deși în acest caz consumul de energie electrică pe km crește, eficiența îmbunătățită a motorului electric, cuplată cu subvențiile de achiziție, oferă o avantaj pentru duba electrică”, subliniază consultanții Roland Berger.
Perspective
Imboldul intensificat către tranziția energetică și neutralitatea carbonului devine una dintre provocările și obiectivele cheie ale secolului. Uniunea Europeană și EFTA (Asociația Europeană a Liberului Schimb) sunt în fruntea acestei schimbări, dirijând adoptarea vehiculelor electrice și eliminarea treptată a motoarelor cu ardere internă, așa cum este recomandat și de Pachetul „Fit for 55”.
Infrastructura de încărcare a vehiculelor electrice intră într-o etapă de comercializare completă, cu modele nemonetare limitate. Viteza de implementare este de cea mai mare importanță, mai arată consultanții Roland Berger, deoarece locațiile cele mai bine poziționate sunt de așteptat să fie ocupate în următorii 2-3 ani.
”Jucătorii tradiționali din domeniul energiei ar trebui să țină cont de acest lucru atunci când își elaborează strategiile viitoare – există un decalaj tot mai mare în ofertele de stații de încărcare între jucători precum companiile petroliere și jucătorii de frunte din alte sectoare, cum ar fi retailul sau imobiliare”, se menționează în studiu.
Potrivit analizei, e-mobilitatea rămâne o oportunitate importantă de optimizare a costurilor operaționale, având în vedere mai ales stimulentele guvernamentale în curs și incertitudinile legate de prețul petrolului. Jucătorii din domeniul logisticii pot acționa acum și pot renunța treptat la vehiculele ICE pentru livrările ”pe ultimul kilometru”, iar această mutare strategică timpurie i-ar poziționa ca lideri în sustenabilitate și le va permite să țină sub control costurile.
(Articol publicat în revista Flote Auto, septemrbie 2022)
CITEȘTE ȘI:
România trece la ora de iarnă în noaptea de sâmbătă spre duminică. Ora 04.00 devine ora 03.00
ACEA: Trebuie implementate cât mai repede condițiile favorabile pentru mobilitatea cu emisii zero
Comentați?